Plictiseală, creier. Deși se crede că plictiseala înseamnă o lipsă de productivitate, unele studii susțin că ea e benefică întrucât ajută la stimularea creativității. Cercetători de la Universitatea de Stat din Washington au căutat să afle ce se întâmplă în creier când ne plictisim și cum putem găsi modalități de a face față plictiselii.

Cum unii oameni experimentează multe stări de plictiseală, care sunt nesănătoase, cercetători de la Univeristatea de Stat din Washington, conduși de Sammy Perone, profesor asistent, au vrut, printr-un studiu, să vadă cum arată plictisul în creier și care sunt modalitățile de a-i face față. "La sfarsitul zilei, am vrut să ne uitam cum ne descurcăm (n. r. cu plictiseala) în mod eficient", afirmă cercetătorul, citat de medicalnewstoday.

Studiul a fost publicat în revista Psychophysiology.

Plictiseală, creier: reacția face diferența

Cercetătorii au crezut inițial că plictiseala și reacțiile negative ale unora la ea ar fi legate de conexiunile din creierul oamenilor. Însă, testele inițiale care au constat în măsurători cu electroencefalograma (EEG)ale activității cerebrale s-au dovedit greșite. Nu există nici o diferență în ceea ce privește "hardwiring"-ul/conexiunile creierului. Atunci, cercetătorii s-au întrebat de ce unii oameni sunt afectați mai mult de plictiseală decât alții. Aceștia au venit o o altă ipoteză: reacția oamenilor la plictiseală face diferența.

Studii anterioare au sugerat că persoanele adesea plictisite sunt mai predispuse la sănătatea mintală proastă și în special la anxietate și depresie.

Plictiseală, creier: zonele creierului care devin active

Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 54 de tineri adulți. Le-au cerut să completeze un sondaj cu întrebări despre modelele de plictiseală și modul în care au reacționat șa cum se simt când sunt plictisiți. Apoi, au făcut un test EEG de bază care măsoară activitatea normală a creierului și le-au dat o sarcină plictisitoare care a durat circa 10 minute. În timp ce executau acea sarcină, autorii studiului le măsurau voluntarilor activitatea cerebrală.

Apoi au evaluat "hărțile" valurilor creierului obținute prin EEG și au analizat nivelurile de activitate din zonele frontale dreapta și stângi ale creierului. Acestea două au devenit active din diferite motive.

"Partea frontală stângă, explică cercetătorii, devine mai activă atunci când o persoană urmărește stimularea sau distragerea de la o situație, gândindu-se la ceva diferit. Dimpotrivă, partea frontală dreaptă a creierului devine mai activă atunci când un individ simte emoții negative sau stări de anxietate. Cercetătorii au descoperit că participanții care au raportat că sunt mai predispuși la plictiseală au arătat o activitate mai mult în zona frontală dreapta a creierului în timpul sarcinii repetitive", arată sursa citată.

Plictiseală, creier: soluții

Cercetătorii susțin că e mai util să faceți lucruri care vă țin angajați decât să fiți concentrat pe cât de plictisiți sunteți:

"Rezultatele acestei lucrări arată că reacționarea mai pozitivă la plictiseală este posibilă. Acum vrem să descoperim cele mai bune instrumente pe care le putem oferi oamenilor să facă față plictiselii. (...) Este foarte important să avem o legătură între laborator și lumea reală. Dacă putem ajuta oamenii să facă față mai bine plictiselii, acest lucru poate avea un impact real, pozitiv asupra sănătății mintale".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.