Medicii de familie nu mai sunt limitați de vreun plafon atunci când recomandă pacienților efectuarea analizelor preventive. De altfel, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, afirmă că acest domeniu, al programelor de prevenție și de depistare precoce a bolilor, este unul care trebuie dezvoltat pentru a putea avea o stare de sănătate bună în rândul populației. 

”Există în noul contract-cadru o prevedere privind analizele care sunt efectuate în scop preventiv, noi ne dorim să avem o depistare cât mai rapidă a bolilor, pacienții au dreptul să facă aceste analize în scop preventiv.

Analizele recomandate de medicul de familie în scop preventiv pot să depăşească plafonul, nu mai sunt legate de plafon.

Trebuie să înțelegem că pentru fiecare tip de afecțiune, probabil că trebuie să reglăm și cu medicii de familie, încât să existe o programare a pacienților către investigații, pentru că peste tot în lume există ceea ce numim noi liste de așteptare. Este bine ca omul să meargă la analize când este planificat.

Planificarea este o chestiune pe care trebuie să o rezolve Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în prevederile contractuale pe care le are, pe de o parte cu medicii și pe de altă parte, cu laboratoarele”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Carol Davila”.

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila. FOTO: Captură video

Vezi și: Accidentul vascular cerebral, tratament revoluționar. Schimbare dramatică. Ținte medicamentoase unice

Românii, o ”stare de sănătate acceptabilă”

Întrebat cum consideră că este starea de sănătate a românilor, ministrul Alexandru Rafila a afirmat că este una ”acceptabilă”, subliniind că ”starea de sănătate a românilor nu se va schimba semnificativ decât dacă facem noi împreună cu tot personalul medical, dezvoltăm programele de prevenție în care oamenii, cât sunt sănătoși nu sunt pacienți, sunt oameni sănătoși, merg să își controleze starea de sănătate şi depistarea bolilor este precoce, tratamentul este mult mai ușor şi lucrul acesta îmbunătățește foarte mult calitatea vieții, speranța de viață şi durata vieţii sănătoase.

Este un alt indicator despre care discutăm prea puțin. Dacă o persoană trăiește 85 de ani, dar are 15 ani de boală în care primește tratament, este diferit față de o persoană care trăiește 85 de ani și care are 3,4 sau 5 ani de viață în care primește un tratament.

Dezvoltarea comportamentelor preventive este un proces complex, trebuie făcut permanent, nu trebuie să facem doar campanii de informare sporadice.

Trebuie să încercăm să convingem oamenii să meargă la medicul de familie, periodic, să se investigheze. Au această posibilitate, în funcție de vârstă, să se prezinte, în funcție de luna nașterii, să se prezinte la medicul de familie și să poată să fie examinați și eventual  investigați, dacă este nevoie”, a mai spus ministrul Alexandru Rafila. 

Ce programe naționale are România

 Potrivit HG 423/2022, România are următoarele programe naționale de sănătate publică derulate și finanțate de către Ministerul Sănătății:

- Programul naţional de vaccinare

- Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare

- Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA

- Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei

- Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

- Programul naţional de securitate transfuzională

- Programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice

- Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică

- Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

- Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc

- Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare

- Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

- Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului.

De asemenea, au fost aprobate programele naţionale de sănătate curative derulate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
şi finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care includ:

- Programul naţional de boli cardiovasculare

- Programul naţional de oncologie

- Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile

- Programul naţional de diabet zaharat

- Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

- Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

- Programul naţional de tratament pentru boli rare

- Programul naţional de sănătate mintală

- Programul naţional de boli endocrine

- Programul naţional de ortopedie

- Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

- Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

- Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

- Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

- Programul naţional de PET-CT.

Vezi și: Contractul-cadru se prelungește până la 30 iunie. Cojan (CNAS): Va cuprinde noutăți importante pe toate domeniile de asistenţă medicală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.