Vezi și: Cum să slăbești în timp ce dormi. Ce trebuie, de fapt, să faci

O moleculă gardian care protejează identitatea celulelor hepatice a fost descoperită recent de cercetători de la Centrul German de Cercetări în Cancer (DKFZ), Institutul Hector pentru Cercetări Translaționale în Domeniul Creierului (HITBR) și Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL).

Această descoperire, publicată în revista Nature, este deosebit de importantă pentru medicina oncologică, având în vedere că schimbarea identității celulelor a fost identificată în ultimii ani ca un principiu fundamental al carcinogenezei.

Celulele canceroase tip cameleon

Moritz Mall, biolog molecular la DKFZ, explică cum atacă celulele canceroase.

"Celulele canceroase sunt diferite. Acestea au o abilitate uimitoare de a reactiva programele embrionare și, astfel, de a-și schimba identitatea – fenotipul lor. Această abilitate, denumită plasticitate, le permite celulelor tumorale să se desprindă din rețeaua celulară și să migreze prin corp. După ce ajung în organul țintă, celulele se diferențiază din nou, devin sedentare și formează metastaze la acest nivel", a explicat dr. Moritz Mall, potrivit News Medical.

Plasticitatea este acum recunoscută ca un fenomen fundamental în dezvoltarea cancerului, iar cercetătorii își propun să reducă plasticitatea celulelor canceroase pentru a preveni dezvoltarea și răspândirea tumorilor maligne.

Vezi și: Schimbările dietetice, impact asupra colesterolului. Alimentele care pot reduce colesterolul cu un sfert sau mai mult

Cum se reglează plasticitatea celulară

Toate celulele din corp au un genom identic, dar cum este posibil ca celule atât de diferite, precum cele nervoase și hepatice, să apară?

"Acest lucru este posibil datorită unui sistem de control sofisticat. La fel ca Yin și Yang, forțele complementare acționează aici, asigurându-se că doar anumite gene sunt activate, în funcție de tipul celular, în timp ce altele sunt permanent tăcute. Regulatorii principali joacă un rol central în acest proces, activând genele care influențează celulele specializate să își schimbe identitatea", explică Moritz Mall.

Însă există și instanțe de control care împiedică transformarea nedorită a celulelor diferențiate, iar cercetătorii și-au propus să le descopere.

Vezi și: De ce să adaugi puțină sare în încălțăminte. Trucul extrem de util care îți va bucura picioarele

Vezi și: De ce să pui un bol cu sare pe calorifer. Trucul care te salvează în nopțile de iarnă

PROX1, molecula gardian

Împreună cu Judith Zaugg de la EMBL, Moritz Mall a folosit un program informatic pentru a căuta comutatori genetici care ar putea servi ca gardieni.

"Am dezvoltat un program informatic pentru a analiza candidații cu trăsăturile esențiale ale unei molecule gardian. Am testat peste o mie de comutatori genetici, accesând baze de date mari cu rezultate din cercetări", spune Judith Zaugg.

Cercetătorii au găsit aproape 30 de candidați, iar unul dintre aceștia, PROX1, a fost ales pentru a fi investigat mai în detaliu. Studiile pe un model de cancer hepatic au demonstrat că PROX1 este un gardian extrem de influent al celulelor hepatice.

"Dacă PROX1 lipsește, celulele hepatice își schimbă fenotipul. În schimb, prin inducerea experimentală a unei creșteri a activității acestui gardian, versatilitatea celulelor tumorale poate fi redusă", explică Moritz Mall.

Vezi și: Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată

Molecula care protejează celulele de cancerul hepatic - FOTO: Freepik@wildstock

PROX1, gardianul împotriva cancerului

Cercetătorii au testat molecula gardiană pe șoareci cu mutații canceroase puternice în genele p53 și Myc.

"PROX1 a reușit să contracareze influența acestor factori de cancer extrem de puternici și să suprime formarea tumorilor, în ciuda prezenței lor", adaugă Mall.

Mai mult, cercetătorii au descoperit că PROX1 trebuie să fie activ în permanență pentru a-și îndeplini funcția, spre deosebire de multe alte comutatoare genetice care sunt activate doar temporar, precum un comutator.

Vezi și: Narcisele ar putea fi folosite în lupta împotriva Alzheimer. Galantamina, substanța care menține rețelele neuronale

Noi direcții pentru cancerul hepatic

Deși există încă multe întrebări nerezolvate, descoperirea acestei molecule gardian ar putea deschide uși pentru noi terapii. Dacă ar fi posibil să se crească activitatea PROX1 în mod local în ficat, aceasta ar putea reprezenta o abordare inovatoare pentru prevenirea și tratamentul cancerului hepatic.

Moritz Mall și Judith Zaugg sunt convinși că există astfel de "gardieni" și în alte organe și vor continua cercetările pentru a identifica și alte molecule cu potențial terapeutic.

Oamenii de știință au descoperit o moleculă specială, numită PROX1, care ajută celulele ficatului să rămână sănătoase și să nu se transforme în celule canceroase. De obicei, celulele corpului își păstrează rolul, dar cele canceroase se pot schimba și se pot răspândi în alte părți ale corpului. PROX1 funcționează ca un "paznic" care împiedică acest lucru.

Cercetătorii au testat această moleculă pe șoareci și au descoperit că poate opri dezvoltarea cancerului de ficat. Această descoperire ar putea duce la noi tratamente pentru prevenirea și combaterea cancerului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.