Iaurt cu fructe sau budincă? Mihaela Bilic, răspuns tranșant: Conținut dublu de calorii și zahăr cât în înghețată
26 iul 2022, 00:02

iaurt cu fructe. FOTO Pexels @ Jenna Hamra
Iaurt de fructe sau budincă, Mihaela Bilic îți arată cum să faci alegerea corectă. 

Mihaela Bilic, celebrul nutriționist, face o serie de comparații între diverse produse pentru a-i lămuri pe cei care o urmăresc, dar nu numai, cu privire la alimentele pe care le putem aveam pe masă, într-o încercare de educare a consumatorului.

”Iaurt cu fructe sau budincă?

Multe persoane au impresia că e totuna dacă mănânci iaurt natur sau iaurt cu fructe. Americanii au făcut greșeala asta și acum sunt obezi.

Iaurtul simplu este un produs lactat, de consumat regulat, în schimb iaurtul cu fructe este un desert cu conținut dublu de calorii și zahăr cât în înghețată!

Cu siguranță e delicios, de aici pericolul să mâncăm prea mult/prea des.

Cea mai bună dovadă o avem dacă îl comparăm cu budinca/șarlota: au 105-108 cal și 13-14g zahăr (2-3 lingurițe) la 100g produs.

Atenție, recipientul de 500g din foto are 10-15 lingurițe de zahăr și conține 4 porții, nu una”, a scris Mihaela Bilic pe contul său de Facebook.

Popcorn sau pufuleți

De altfel, în urmă cu ceva vreme, Mihaela Bilic dădea mai mult credit banalilor pufuleți în detrimentul floricelelor de porumb, ambele folosite ca gustăreli în fața televizorului, la meci sau la film.

”Popcorn sau pufuleți?

Fie că ne uităm la un film sau vrem să uităm de plictiseală/griji, ne trebuie ceva de ronțăit. Și dacă e fără gluten, cu atât mai bine! Ce variantă e mai sigură pentru siluetă? Pufuleții!!

La capitolul materie primă sunt identice: porumb/mălai, ulei și sare. În popcorn avem mai mult ulei (27% grăsime), iar în pufuleți doar 10%. Caloriile pe 100g diferă și ele: 530 la popcorn și 427 la pufuleți.

Sunt expandate prin căldură (umflate cu aer), deci au volum mare și greutate mică…și asta e bine, ni se pare că mâncăm mult. La volum egal punga mare de popcorn are 110g și 580cal, iar cea de pufuleți are 85g și numai 360cal.

Există și pungă mică de pufuleți, de 45g și 190cal, o gustare dietetică care merge bine cu lapte bătut”, a scris Mihaela Bilic.

Ce se întâmplă când mănânci IAURT. Ce conține, care sunt beneficiile și ce iaurt NU este DELOC bun

Cum citești corect data de EXPIRARE a mâncării. Alimentul care poate fi consumat și după trei săptămâni, deși toți îl ARUNCĂM

”Termenul de valabilitate este o chestiune psihologică”, afirmă nutriționistul Mihaela Bilic, legat de exprimarea producătorilor cu privire la valabilitatea produselor alimentare. 

În cadrul emisiunii ”Vorbește lumea” de la PRO TV, medicul a subliniat faptul că există două tipuri de specificații.

”Expiră la, lucru care în capul nostru duce automat la ideea de s-a stricat, deci dacă este expirat este automat impropriu de consum. 

Mai avem un tip, A se consuma înainte de, adică este cel mai bun înainte de data respectivă. Acest lucru s-a dovedit a fi, în fapt, o recomandare corectă, care să ne mai lase și pe noi, ca oameni, să ne folosim simțurile.

Din punctul de vedere al producătorului, întrunește nu doar proprietățile legate de siguranța alimentară, dar tot ce înseamnă gust, consistență, aspect care să fie tot. Asta nu înseamnă că se pierde din calitățile pe care acesta le consideră importante. 

Dar atenție, aici este și o chestiune de gust. Nu sunt două persoane care să iubească același gust și aceeași mâncare. De exemplu, există culturi bacteriene care puse în lapte duc la un produs ceva mai acid și există și alte culturi care duc la un iaurt mai dulceag.

Asta se întâmplă cu iaurturile după ce au expirat, acel lactobacil care se află în structura lui fermentează în continuare și duce la un gust mai acid. 

Cel puțin trei săptămâni după această dată mai poate fi consumat”, a precizat Mihaela Bilic. Citește mai departe AICI.

Bilic, despre lipsa de grăsimi din alimentație: Ne pierdem mințile. La propriu

Considerate dușmanul sănătății, grăsimile sunt apărate de către nutriționistul Mihaela Bilic, care într-o postare făcută pe contul său de socializare atrage atenția cu privire la adevăratul inamic, în timp ce grăsimile sunt puse la rang de mare clasă în ceea ce înseamnă sănătatea neuronală.

”Grăsimea, aliatul creierului

Dacă ar fi să ne luăm după noile valori stabilite de americani în ceea ce privește nivelul colesterolului, un miliard de oameni de pe glob ar trebui sa ia statine. Ce sunt aceste medicamente? Niște inhibitori ai producției hepatice de colesterol, pentru că nu trebuie sa uitam, colesterolul nu vine din alimentație ci este făcut de ficat.

Dupa gafa medicală din anii ‘70 în care grăsimile alimentare au fost acuzate că ar crește riscul de boli cardio-vasculare (când de fapt vinovatul este zahărul), vine rândul unei alte intoxicări a industriei farma: trebuie să luăm statine pentru a diminua nivelul colesterolului în sânge și, implicit, a scădea riscul de infarct și AVC.

Realitatea demonstrează din păcate că nu există o relație de cauzalitate directă între nivelul colesterolului și bolile de inimă, adică mai mult de jumătate din cazurile de infarct apar la persoane cu colesterol normal”, scrie Mihaela Bilic pe Facebook.

Care sunt efectele negative ale statinelor

”Majore și cu bătaie lungă. Pe lângă slăbiciunea/durerile musculare (mialgii) și toxicitatea hepatică, aceste medicamente scad dramatic producția de colesterol în organism - ori fără grăsime (fără colesterol), nimic nu mai funcționează cum trebuie. De la secreția de hormoni până la transmiterea impulsului nervos între neuroni, de la schimburile de substanțe între celule până la gradul de hidratare al pielii, grăsimile sunt vitale. Fără grăsime nu putem trăi, nu ne putem apăra de boli, nu putem crește și nici repara celulele uzate.

Cel mai trist este faptul că această lipsă cronică de colesterol la nivel cerebral afectează ireversibil integritatea și funcționarea sistemului nervos, creierul se stafidește și se usucă, deci nu are rost să ne mirăm de explozia din ultimii ani a bolilor neurovegetative și de frecvența alarmantă a cazurilor de Alzheimer. De frica amenințărilor trâmbițate de industria farma în asociere cu o parte din lumea medicală, ne îndopăm de medicamente și ne pierdem mințile. La propriu”, a mai scris nutriționistul.

Citește mai departe AICI.

Vezi și: Probioticele, rol important în tratarea depresiei. Alimentele cele mai bogate în bacteriile bune

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?