Gușa nu este o patologie în sine, ci un simptom care este asociat , cel mai des, cu bolile tiroidiene. De cele mai multe ori, aceasta nu este altceva decât creșterea în volum a glandei tiroide.

Cauze

Conform Ghidului Clinic de Medicină Internă, gușa apare în carența de iod, boala Basedow sau alte afecțiuni tiroidiene. Totodată, apariția gușii poate avea și cauze toxice.

Gușa endemică

Potrivit DEX, termenul de "endemic" se referă la boli care se întâlnesc pe un anumit teritoriu, sunt locale și au un caracter permanent. 

Studiile medicale arată că gușa endemică apare în zonele unde există deficit de iod, și anume: Asia, Africa și anumite zone din America și Europa. Iodul este un element de bază în formarea hormonilor tiroidieni, iar carența de iod va determina, automat, un deficit de hormoni tiroidieni și tulburări specifice.

De obicei, deficitul de iod este asimptomatic o perioadă. Ulterior, gușa este însoțită de manifestări precum: dispnee (greutate în respirație), disfagie (dificultăți la înghițire), tuse, răgușeală, modificarea vocii sau senzație de nod în gât.

Gușa tiroidiană și gușa toxică

În anumite boli tiroidiene, glanda crește în volum, iar această modificare poartă numele de gușă tiroidiană. În această categorie intră hipertiroidismul, boala Basedow Graves, boala Hashimoto, tiroidita și cancerul tiroidian.

Hipertiroidismul este cauzat de secreția excesivă de hormoni tiroidieni, iar această tulburare va genera simptome precum:

-scădere în greutate și creșterea apetitului;

-slăbiciune musculară;

-insomnii, schimbări de comportament și de dispoziție;

-exoftalmie;

-sete crescută;

-urinare frecventă;

-probleme dermatologice.

Mai multe despre hipertiroidism puteți citi aici: Hipertiroidismul: simptome și tratament

Gușa multinodulară toxică se mai numește boala Plummer și duce în final la apariția hipertiroidismului. Această afecțiune este influențată de deficitul de iod, iar specialiștii spun că afectează în special femeile cu vârste de peste 50 de ani. Simptomele gușii multinodulare toxice sunt similare cu cele ale hipertiroidismului.

Diagnostic și tratament

Medicul specialist endocrinolog va stabili motivul pe care a apărut gușa. Acesta va face un examen clinic și va pune diagnosticul în urma determinării nivelului de hormoni tiroidieni, al hormonului de stimulare tiroidiană, ecografiei și, dacă este cazul, se poate face un examen citologic din aspiratul din țesut.

Atunci când diagnosticul de hipertiroidism este pozitiv se poate face un examen suplimentar numit scintigrafia tiroidiană care poate depista o eventuală patologie tumorală.

După stabilirea diagnosticului, medicul specialist va face un protocol de tratament, în funcție de cauză. De obicei, se pot folosi medicamente antitiroidiene care limitează sinteza hormonilor, iodul radioactiv sau se poate recurge la intervenția chirurgicală.

Vezi și: V-ați făcut stocuri de IODURĂ de potasiu? Românii, răspunsuri surprinzătoare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.