Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente tulburări ale ritmului cardiac și se manifestă prin bătăi rapide, inegale și complet neregulate ale inimii.

Persoanele cu un diagnostic recent de fibrilație atrială prezintă un risc ușor mai mare de a dezvolta demență decât persoanele care nu suferă de această afecțiune cardiacă, potrivit unui nou studiu, arată Science Daily.

Vezi și: Infecția cu Campylobacter: cauze, simptome, tratament. Atenție la lapte și carnea crudă. Dorobăț: Se ajunge la ATI

Ce spune studiul

În cadrul acestui studiu au fost analizate dosarele medicale a 197.000 de pacienți din sistemele de sănătate Kaiser Permanent din California, iar jumătate dintre aceștia au fost diagnosticați recent cu fibrilație atrială.

Cealaltă jumătate dintre persoane, considerate ca făcând parte din grupul de control, au fost selectați pe profiluri similare de vârstă și de sănătate, dar nu aveau fibrilație atrială.

Dosarele medicale ale tuturor acestor pacienți au fost analizate pe parcursul a trei ani, pentru a identifica diagnosticele ulterioare de demență, inclusiv de boala Alzheimer, care reprezintă 60-70% dintre cazurile de demență.

În general, persoanele cu fibrilație atrială nou diagnosticată au avut un risc cu 13% mai mare de a dezvolta demență.

”Studiile anterioare care au examinat legătura dintre fibrilația atrială și demență au dat rezultate contradictorii și sperăm că dimensiunea mare a eșantionului studiului nostru ajută la stabilirea încrederii în concluziile noastre.

Studiul a inclus, de asemenea, o populație diversă, bazată pe comunitate, ceea ce ar putea crește capacitatea de generalizare a constatărilor noastre”, a declarat dr. Nisha Bansal, profesor de medicină la University of Washington School of Medicine, citat de sursa menționată.

La rândul său, dr. Alan S. Go, cercetător la Kaiser Permanent Division of Research, a afirmat că deși este cunoscut faptul că fibrilația atrială este unul dintre factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic, ”nu a fost clar dacă fibrilația atrială crește riscul de a dezvolta demență independent de producerea unui AVC.

Dacă da, acest lucru ar avea implicații clinice și de sănătate publică importante, având în vedere că fibrilația atrială este din ce în ce mai frecventă la nivel național și internațional”.

Studiul a fost publicat în Journal of the American Heart Association.

Vezi și: 8 obiceiuri care te ajută să slăbești peste noapte. Ce trebuie să eviți

Fibrilația atrială, cauze și factori de risc

Fibrilația atrială este provocată de modificările sau deteriorarea țesutului și a sistemului electric al inimii, aceste modificări sunt cauzate, de obicei, de boala coronariană sau de hipertensiunea arterială

Uneori, este greu de știut cauza acelei bătăi de inimă declanșate. Pentru unii oameni, nu există o cauză identificabilă, însă posibile cauze includ:

- sindromul sinusului bolnav

- boala arterială coronariană

- infarctul miocardic

- infecțiile virale

- boala tiroidiană

- hipertensuinea arterială

- boli pulmonare

- stresul fizic

- intervenția chirurgicală anterioară pe cord.

De asemenea, există o serie de factori de risc care pot duce la fibrilația atrială, iar aceștia includ:

- istoricul familial, unele familii manifestă un risc crescut de fibrilație atrială

- vârsta, frecvența fibrilației atriale crește odată cu înaintarea în vârstă

- consumul de alcool

- boli de inimă congenitale sat dobândite

- hipertensiune arterială necontrolată

- boli cronice, precum diabetul zaharat, sindromul metabolic, boli pulmonare, apneea în somn, bolile cronice de rinichi, obezitatea, arată Cleveland Clinic.

Fibrilația atrială, simptome și tipuri

Fibrilația atrială prezintă următoarele simptome:

- oboseală extremă

- bătăi neregulate ale inimii

- palpitații ale inimii

- o senzație de fluturi sau de un pește care plutește în piept

- amețeli

- leșin (sincopă)

- dificultăți de respirație (dispnee)

- dureri în piept (angină pectorală).

În funcție de durata episodului de fibrilație atrială, există trei tipuri ale aritmiei, astfel:

- fibrilație atrială paroxistică, durează mai puțin de o săptămână și, de obicei, se oprește de la sine, fără tratament

- fibrilație atrială persistentă, care durează mai mult de o săptămână și necesită tratament

- fibrilația atrială persistentă de lungă durată și este continuă și durează mai mult de 12 luni, arată Cleveland Clinic.

Vezi și: Cele 17 categorii de persoane scutite de CASS. Cine plătește pentru ele. Adrian Wiener: Doar 40% dintre cei dintre asigurați plătesc, deci 39 din 100 de asigurați plătesc

Fibrilația atrială, diagnostic, complicații și tratament

Diagnosticul fibrilației atriale se pune în urma unei examinări efectuate de medic, dar și după o electrocardiogramă.

De altfel, multe persoane nici nu știu că au fibrilație atrială, punând simptomele pe baza stresului sau a oboselii.

Pentru o precizie a diagnosticului se recomandă efectuarea unor analize suplimentare, care pot să includă:

- electrocardiograma

- analize de sânge

- monitorizarea Holter

- teste de efort

- ecocardiogramă transtoracică

- radiografie cardio-pulmonară.

Având în vedere că multe persoane nu știu că au fibriliație atrială și duc ”boala pe picioare”, se ajunge la medic cu întârziere, dar mai ales cu o serie de complicații ce pot pune viața pacientului în pericol. Acestea sunt accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.

În ceea ce privește tratamentul fibrilației atriale, în cazul celei paroxistice, aceasta poate să nu necesite tratament, dispărând de la sine.

Însă, în cazul celei persistente, principalele obiective ale tratamentului vizează controlul ritmului cardiac, recuperarea unui ritm cardiac normal și reducerea riscului de AVC.

Astfel, tratamentul poate să fie unul medicamentos și include medicamente care să reducă  frecvența cardiacă, medicamente antiaritmice și medicamente anticoagulante.

De asemenea se poate apela la proceduri și intervenții chirurgicale. Cele mai frecvente proceduri includ:

- cardioversia

- stimulator cardiac

- ablația cu cateter, mai arată sursa menționată anterior.

Vezi și: De ce să bei ceai de fenicul înainte de culcare. Cum se prepară, cine are contraindicații și la ce trebuie să fiți atenți

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.