Dieta care reduce cu aproape 25% riscul de demență. Cercetător: Chiar și pentru cei cu un risc genetic mai ridicat

dieta care reduce. FOTO: Freepik @jcomp
Dieta care poate reduce riscul de demență cu aproape 25%. La nivel mondial peste 55 de milioane de persoane trăiesc cu demență, iar dintre aceștia 60-70% au boala Alzheimer.

Dieta mediteraneeană este considerată, de specialiștii în nutriție și de medici, cea ma bună dietă a omului modern, iar faptul că aceasta a fost desemnată pentru al șaselea an la rând, arată că nu este o întâmplare.

De altfel, punctele forte care au menținut această dietă pe primul loc în topul dietelor includ:

- beneficiile pentru sănătate

- siguranța

- ușurința urmării acesteia

- promovarea unui stil de viață sănătos și sustenabil, arată Medical News Today.

Beneficiile pe care le are dieta mediteraneeană includ:

- gestionarea diabetului de tip 2

- reducerea bolilor cardiovasculare

- reducerea riscului de AVC în rândul femeilor

- scăderea sau menținerea în greutate

- eficiența în artrita reumatoidă

- reducerea riscului de cancer

- ameliorarea depresiei

- prevenirea declinului cognitiv, notează Every Day Health.

Vezi și: Pâinea, bună și pentru slăbit. Ene: Am uitat să mâncăm sandviș. Gusturile se educă

Dieta mediteraneeană reduce riscul de demență cu un sfert

Comisia Lancet 2020 privind prevenirea demenței a prezentat 12 factori de risc modificabili, care, împreună, reprezintă aproximativ 40% din cazurile de demență la nivel mondial și care ar putea fi vizați de factorii de decizie politică și de persoanele fizice pentru a contribui la reducerea riscului de demență.

Printre acești factori de risc se numără nivelul scăzut de educație, pierderea auzului, leziunile cerebrale, hipertensiunea arterială, consumul ridicat de alcool, obezitatea, fumatul, depresia, izolarea socială, inactivitatea fizică, poluarea aerului și diabetul.

Un studiu efectuat pe 60.000 de persoane din Marea Britanie, a evidențiat faptul că dieta mediteraneeană poate reduce riscul instalării demenței cu aproape un sfert.

”Am constatat că persoanele cu o aderență mai mare la dieta mediteraneană, așa cum este definită de unul dintre scorurile de dietă mediteraneană cunoscut sub numele de scorul continuu MEDAS, au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta demență decât cele cu o aderență mai mică la o dietă mediteraneană.

Este interesant faptul că au existat asocieri similare între aderența la dieta mediteraneană și riscul de demență la persoanele cu risc genetic mai mare și mai mic pentru această afecțiune.

Acest lucru sugerează că, chiar și pentru cei cu un risc genetic mai ridicat, o dietă mai asemănătoare celei mediteraneene ar putea contribui la reducerea probabilității de a dezvolta demență”, a declarat dr. Oliver Shannon, profesor de nutriție la Universitatea Newcastle, coordonatorul studiului, potrivit site-ului oficial al instituției.

Vezi și: Leguma care ne reduce stresul oxidativ și previne apariția cancerelor. Hâncu: Putem să o mâncăm și crudă, și fiartă. Este gustoasă

Cum funcționează dieta mediteraneană

Astfel, pentru a vă bucura de beneficiile dietei mediteraneene trebuie să țineți cont atât de alimentele permise în aceasta, dar și de moderația porțiilor, acest fapt fiind de altfel și cel care vine în sprijinul persoanelor cu diabet.

- umpleți-vă farfuria cu o gamă largă de alimente

- consumați zilnic fructe, legume, cereale integrale, fasole, nuci, leguminoase, ulei de măsline, ierburi și condimente

- mâncați fructe de mare și pește cel puțin de două ori pe săptămână

- păsările de curte, ouăle, brânza și iaurtul sunt bune, dar cu moderație

- carnea roșie și dulciurile sunt cel mai bine rezervate ca răsfățuri ocazionale

- un pahar ocazional de vin roșu este acceptabil, potrivit US News.

Demența, cauze, factori de risc și simptome

Demența este un termen larg care descrie o pierdere a capacității de gândire, a memoriei, a atenției, a raționamentului logic și a altor abilități mentale. Aceste modificări sunt suficient de grave pentru a interfera cu funcționarea socială sau profesională.

Multe lucruri pot cauza demența. Aceasta apare atunci când părțile creierului utilizate pentru învățare, memorie, luare de decizii și limbaj sunt deteriorate sau bolnave.

De reținut că demența nu este o boală în sine, ci un grup de simptome cauzate de alte afecțiuni.

Cele mai frecvente cauze ale demenței includ:

Bolile neurologice degenerative

- Boala Alzheimer

- Boala Parkinson

- Boala Huntington

- Unele tipuri de scleroză multiplă.

Aceste boli se agravează în timp.

Tulburări vasculare

- leziuni cerebrale traumatice cauzate de accidente de mașină, căderi, contuzii etc.

- infecții ale sistemului nervos central, precum includ meningita, HIV și boala Creutzfeldt-Jakob.

- consumul de alcool sau de droguri pe termen lung.

- anumite tipuri de hidrocefalie, o acumulare de lichid în creier.

Unele cauze reversibile ale demenței includ:

- tulburări legate de consumul de alcool sau de substanțe

- tumori

- hematoame subdurale, cheaguri de sânge sub învelișul exterior al creierului

- hidrocefalie cu presiune normală, o acumulare de lichid în creier

- tulburări metabolice, cum ar fi o deficiență de vitamina B12

- niveluri scăzute de hormoni tiroidieni, numite hipotiroidism

- nivelul scăzut de zahăr din sânge, numit hipoglicemie

- tulburări neurocognitive asociate cu HIV (HAND)

Factori de risc pentru demență

Anumiți factori fizici și de stil de viață vă pot crește șansele de demență, printre care:

- vârsta

- demența în familia dumneavoastră

- bolile, inclusiv diabetul, sindromul Down, scleroza multiplă, bolile de inimă și apneea de somn

- depresia

-  fumatul, consumul excesiv de alcool, o dietă proastă și lipsa de exerciții fizice

- leziuni cerebrale

- lccidente vasculare cerebrale

- infecții ale creierului (de exemplu, meningită și sifilis)

Simptomele demenței

Persoanele cu demență au probleme de gândire și de memorare care le afectează capacitatea de a-și gestiona viața de zi cu zi.

Acestea sunt câteva semne de urmărit:

- probleme de memorie pe termen scurt, cum ar fi să uitați unde ați pus ceva sau să puneți aceeași întrebare la nesfârșit

- probleme de comunicare, cum ar fi imposibilitatea de a găsi un cuvânt

- rătăcirea

- probleme cu sarcini complexe, dar familiare, cum ar fi pregătirea unei mese sau plata facturilor

- schimbări de personalitate, cum ar fi depresia, agitația, paranoia și schimbările de dispoziție, notează WebMD.

Vezi și: Vaccinul care previne cancerul de col uterin. Se recomandă administrarea în 2 sau 3 doze, în funcție de vârstă. Romilă: Duce la scăderea incidenței cu până la 80%

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel