Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a spus săptămâna trecută că un chirurg care operează cinci cazuri nu poate fi plătit la fel ca cel care operează 30. Teoretic, am fi tentați să-i dăm dreptate. Practic, însă, asta ar fi un dezastru garantat, pentru medici și pacienți deopotrivă. Pentru că, în chirurgie, și nu numai, sistemul de clasificare și decontare a intervențiilor este prost gândit și dezavantajează operațiile complexe, explică Dr Laura Zarafin, medic anestezist care lucrează de 28 de ani în secții de chirurgie generală.

Performanța e dată de gradul profesional

„În principiu, performanța oricărui medic este dată de gradul profesional, obținut prin examene date cu comisii de specialitate. Există medici: rezidenți, specialiști și primari. Medicii specialiști și primari au gradații diferite, în funcție de vechime, pentru că în medicină, mai ales în specialitățile în care se lucrează extrem de mult cu mâinile, mai mult decât în oricare altă profesie, ai nevoie de ani mulți de practică pentru a deveni performant. În chirurgie, mai mult decât în orice altă specialitate, este nevoie de mii de ore de stat în sală și de operat efectiv pentru a ajunge un chirurg BUN. Un chirurg ajunge la maturitate profesională și la performanță, la în jur de 40 de ani", arată medicul anestezist.

Dacă ar fi introdus un criteriu „cantitativ" de plată a chirurgilor, ar fi un dezastru pentru că în România există, de ani buni, un soi de indicatori de performanță care nu sunt gândiți cum trebuie, motiv pentru care se ajunge la situații mai mult decât aberante. Iată de ce:

„Există un sistem implementat în România de mai mulți ani, numit DRG (prescurtarea de la Diagnostic Related Groups, în română - Grupe de Diagnostic Înrudite, n.r.), sistem după care se fac decontările de bani pe caz rezolvat. În interiorul acestui sistem DRG, există un indicator care evaluează complexitatea cazului - numit ICM. ICM-urile acestea sunt de o absurditate extremă și am să încerc să explic pe înțelesul pacienților și al oamenilor care nu au studii medicale", arată dr Laura Zarafin.

Mai puține intervenții complexe, operații minore pe bandă rulantă

Practic, arată în continuare medicul, dacă se începe numărarea operațiilor, se va crea o nedreptate tocmai chirurgilor performanți, pentru că în sistemul actual, sunt operații absolut banale, se fac pe bandă rulantă și durează până la jumătate de oră, dar care au un indice de complexitate a cazului și o „valoare” de câteva ori mai mare - în ochii CNAS - decât o intervenție chirurgicală complexă, care poate dura ore în șir. Or, un medic cu adevărat performant, face intervenții complicate, mai puține la număr decât unul care face pe bandă rulantă intervenții banale.

„O pancreatită, care nu are indicație chirurgicală, dar care este o afecțiune severă, cu mortalitate mare și pentru tratarea căreia se cheltuiesc sume mari are un ICM de 0, 65. Un cancer de sân operat, cu disecție axilară pentru îndepărtarea ganglionilor, nu depășește un ICM de 2. Un cancer de colon, chiar cu afecțiuni cronice asociate nu depășește un ICM de 2,5. Acum ...SURPRIZE! Un lipom sau nev cutanat, afecțiuni ce se pot rezolva cu anestezie locală în maxim 20 de minute ... au ICM 6!!!!! Acum, să nu mi-o luați în nume de rău, dar să decontezi de la Casa de Asigurări de Sănătate de 6 ori mai mulți bani pentru o tumoretă cutanată decât pentru o pancreatită, și de 3 ori mai mulți bani decât pentru un cancer de colon sau de sân, mi se pare halucinant!", exemplifică dr Laura Zarafin, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Apoi, există și alte nuanțe în această ecuație care ar înclina incorect balanța între medici. „Un specialist tânăr nu poate avea pacienți, chiar dacă își dorește, pentru că pacienții se „câștigă" în timp; ceea ce nu înseamnă că ei nu muncesc, dimpotrivă, uneori muncesc mai mult, pentru că ajută medicii primari. Mai este încă un aspect foarte important, anume: nu poți compara în veci un caz de medicină internă cu unul de chirurgie, ca și consum de materiale și chiar consum nervos”.

Până acum, medicii nu au privit pacienții în funcție de ICM-urile cazurilor lor, dar riscul există dacă vor fi plătiți în funcție de numărul de intervenții pe care le fac, nu de complexitatea lor, așa cum ar fi normal.

„Acești indicatori ne-ar influența să fugim de cazurile chirurgicale complicate, care necesită cheltuieli mari și mare consum nervos, dar și un anumit nivel de performanță profesională, și să operăm numai tumorete cutanate, lipoame, nevi pigmentari. Așa am putea face câte 10 operații pe zi și am aduce și mulți bani spitalului. În realitate orice medic știe că trebuie să trateze cu maxim profesionalism orice pacient care i se adresează, indiferent de ICM, „productivitate", bani aduși spitalului", continuă explicația medicul.

Riscul de a opera, prea mare în sistemul gândit prost

Aceste sistem aberant de catalogare/decontare per caz, la care se adaugă o lipsă de protecție profesională și atacurile repetate asupra breslei, au făcut, în timp, ca medicii să schimbe modul în care tratează pacienții.

„Cred că acest sistem DRG încurajează medicina defensivă, care a început de 2-3 ani. Medicii, chiar cei buni, preferă să fugă de cazurile complexe, cu probabilitate mare de complicații și asta constat și eu ca anestezist. În ultimele luni dau tot mai puține anestezii (ceea ce e și normal, pentru că e timpul să dea multe anestezii specialiștii tineri angajați, ca să capete experiență), dar aproape toate au fost anestezii refuzate în alte spitale, chiar de către anesteziști. De ce? Pentru că sunt cazuri cu risc anestezico - chirurgical crescut și, în lipsa unei legi a malpraxisului adecvate, dar și în contextul acuzațiilor care curg la adresa medicilor, se practică deja medicina defensivă. Aș vrea să se înțeleagă că în medicină există multe variabile ce influențează evoluția unui pacient și să nu mai aruncăm cu acuzații până nu ascultăm profesioniștii. De final, țin să subliniez că decontarea banilor de la CNAS pe caz rezolvat este complet aberantă. Până nu vom ști cum se cheltuie orice leu plătit de la CNAS, vor exista mereu abuzuri. În plus eu nu înțeleg de ce avem monopol al statului pe casa de asigurări de sănătate?!", conchide dr Laura Zarafin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.