Demența este o boală neurodegenerativă, asociată cu persoanele în vârstă, însă poate să apară și la adulții mai tineri. Există cinci tipuri de demență: boala Alzheimer, considerată cel mai des întâlnit tip de demență (60-70% din cei cu demență au această boală), demența vasculară (5-10% dintre cei cu demență au această formă), demența cu corpi Lewy, demența frontotemporală, demența mixtă, care cuprinde boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Parkinson și traumatismul cranian.

Toate tipurile de demență afectează trei zone ale creierului: limbajul, memoria și luarea deciziilor.

Demența vasculară, cauze și factori de risc

Demența vasculară este o leziune a creierului apărută ca urmare a întreruperii fluxului normal de sânge și oxigen spre creier.

Cauzele care duc la apariția demenței vasculare includ:

- reducerea fluxului de sânge cu oxigen către creier, pe fondul unui accident vascular cerebral, al aterosclerozei, capilarelor mici, diabetului, hipertensiunii arteriale, a colesterolului mărit, dar și al vârstei înaintate;

- sângerare în creier, ca urmare a ruperii unui vas de sânge;

- blocarea unei artere după un infarct miocardic sau accident vascular.

În ceea ce privește factorii de risc ai demenței vasculare, aceștia coincid cu cei care cresc riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte boli care afectează vasele de sânge.

Mulți dintre acești factori sunt, de asemenea, legați de un risc crescut de Alzheimer, notează alz.org.

Vezi și: Obiceiul care reduce riscul de cancer colorectal. Boala este în top 3 al cancerelor la bărbați

Demența vasculară, simptome și diagnostic

Impactul afecțiunilor vasculare asupra abilităților de gândire variază foarte mult, în funcție de gravitatea afectării vaselor de sânge și de partea creierului afectată.

Pierderea memoriei poate fi sau nu un simptom semnificativ, în funcție de zonele specifice ale creierului în care fluxul sanguin este redus.

Principalele simptome ale persoanelor cu demență vasculară sunt:

- confuzie

- dezorientare

- dificultăți de vorbire sau de înțelegere a vorbirii

- simptome fizice ale accidentului vascular cerebral, cum ar fi
durere de cap bruscă

- dificultate la mers

- echilibru precar

- amorțeală sau paralizie pe o parte a feței sau a corpului.

Diagnosticarea acestei forme de demență se face cu ajutorul unor criterii aprobate în ghidurile de diagnosticare și includ:

- teste neurocognitive, care implică ore de teste scrise sau computerizate ce oferă o evaluare detaliată a unor abilități specifice de gândire, cum ar judecata, planificarea, rezolvarea problemelor, raționamentul și memoria.

- teste de imagistică, RMN, care să confirme un accident vascular recent sau alte modificări vasculare ale creierului

- nu există dovezi că factori non-vasculari ar putea contribui la declinul cognitiv, mai arată sursa menționată.

Demența vasculară, tratament

Afectarea creierului în cazul demenței, indiferent de forma sa, este una permanentă, astfel că tratamentul este doar unul simptomatic, menit să prevină sau să încetinească progresul bolii.

Tratamentul demenței vasculare include:

- tratament medicamentos, în funcție de celelalte boli pe care le are pacientul, adică pentru reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului ridicat, pentru reducerea glicemiei sau pentru subțierea sângelui și împiedicarea formării cheagurilor de sânge.

- tratament chirurgical, în funcție de situații, angioplastie coronariană, introducerea unui stent sau endarterectomie carotidiană:

- terapie fizică și ocupațională

- logopedie

- terapie psihologică.

De asemenea, este recomandată schimbarea stilului de viață, prin adoptarea unei diete echilibrate, renunțarea la fumat și alcool, activitate fizică regulată, somn de calitate și eliminarea factorilor de stres.

Regenerarea creierului, posibilă. Cât de aproape este momentul în care demența ar putea fi tratată 

Regenerarea creierului s-ar putea realiza cu ajutorul unui medicament. A fost descoperită o moleculă care ar putea fi utilizată pentru a trata bolile neurodegenerative.

Unul dintre obiectivele științei este de a ne permite să ajungem la vârste avansate în condiții fizice și neurologice mai bune. Datorită științei, un viitor în care bolile neurodegenerative nu mai fac o adâncitură atât de profundă în specia umană se apropie. De fapt, mai multe universități americane au venit recent cu anumite descoperiri revoluționare în această privință.

Ei au descoperit că o proteină care este prezentă în lichidul cefalorahidian al subiecților mai tineri favorizează producția de oligodendrocite. Acest lucru înseamnă că este capabil de a "întineri" creierul în vârstă. Deși descoperirea a fost făcută, până în prezent, doar la animale, nu va trece mult timp până când va începe experimentarea umană, arată Exploring Your Mind.

De fapt, este foarte probabil ca, în următorii ani, cercetătorii să poată ajuta creierul bolnav să se reînnoiască. În consecință, amintirile și viețile care s-au stins anterior în uitare neuronală vor fi regenerate. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Usturoiul, beneficii și mod de consum. Mărgărit, efecte adverse: Ușor toxic, reduce reflexele

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.