Sughițăm. Cercetători de la University College London (UCL) susțin, într-un studiu, în care au monitorizat 13 nou-născuți, că sughițul a declanșat un val mare de semnale cerebrale care ar putea ajuta dezvoltarea lor. Lorenzo Fabrizi, autorul principal al studiului, consideră că această activitate a creierului ar putea ajuta bebelușii „să învețe cum să monitorizeze mușchii respirației", ducând în cele din urmă la o capacitate de a controla respirația în mod voluntar: "Când suntem născuți, circuitele care procesează senzațiile corpului nu sunt pe deplin dezvoltate, astfel încât înființarea unor astfel de rețele reprezintă o etapă crucială de dezvoltare pentru nou-născuți".

Oamenii de știință bănuiesc că sughițul ar apărea în trimestrul final al sarcinii. Potrivit cercetătorilor, fetușii și nou-născuții adesea sughit. Fenomenul este observat încă de la nouă săptămâni până la sarcină, iar sugarii născuți înainte de termen - cei născuți cel puțin trei săptămâni premature - petrec aproximativ 15 minute sughițând în fiecare zi, informează CNN.

"Contracția musculară a unui sughiț este destul de mare - este bună pentru creierul în curs de dezvoltare, deoarece oferă brusc un impuls mare de aport, ceea ce ajută celulele creierului să se lege între ele pentru a reprezenta acea parte a corpului particular", consideră Kimberley Whitehead, un alt autor principal al cercetării.

Aceiași cercetători susțin că loviturile bebelușului în pântec ar putea ajuta la crearea unei hărți mentale a propriului corp.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.