La nivel mondial, anual, gripa provoacă între trei până la cinci milioane de cazuri de boală gravă și 291.000 până la 646.000 de decese, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății și ale Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Totalul variază foarte mult de la un an la altul. CDC estimează că între anii 1976 și 2005 numărul anual de decese legate de gripă, în SUA, a variat de la un nivel scăzut de 3.000, până la un maxim de 49.000. Între 2010 și 2016, decesele legate de gripă au variat, anual, de la 12.000 la 56.000. În sezonul gripal 2017 – 2018, însă, brusc, nuărul deceselor a fost de circa 80.000, conform CDC. Printre victime, însă, au fost foarte multe tineri sănătoși, unii sportivi de performanță cu o sănătate de invidiat, dar care au murit în cânteva zile de la apariția primelor simptome.

34 de morți, până acum, în România

În România, în sezonul gripal 2017-2018 au fost înregistrate 129 de decese, majoritatea fiind persoane din categoriile de risc, adică bătrâni, bolnavi cronici și copii prea mici ca să poată fi vaccinați. Anul acesta însă, când avem deja 34 de decese.

Ultimele cinci victime sunt: un bărbat de 57 de ani, din jud.Constanta, confirmat cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, fără condiții medicale preexistente și nevaccinat anti-gripal; un bărbat de 60 de ani, din jud. Suceava, confirmat cu virus gripal tip A, în curs de subtipare, având condiții medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal; un bărbat tot de 60 de ani, din jud. Constanța, confirmat cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, având condiții medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal; un bărbat de 55 de ani, din mun. București, confirmat cu virus gripal tip A, nesubtipat, având condiții medicale preexistente și antecedente vaccinale necunoscute și un bărbat de 57 de ani, din jud.Vaslui, confirmat cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, având condiții medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal.

Cum se poate observa, printre victime sunt și adulți în plină forță, fără afecțiuni cronice care să fi accelerate de gripă (adică fără condiții medicale preexistente). De ce gripa e periculoasă și pentru oamenii sănătoși?

Cum omoară gripa

Potrivit experților americani citați de Scientific American, răspunsul scurt și morbid este că, în majoritatea cazurilor, corpul se ucide singur încercând să se vindece.

„Moartea de pe urma gripei nu este ca și cum ar muri dintr-un glonte sau dintr-o mușcătura de păianjen Văduva Neagră", a explicat Amesh Adalja, medic specialist în boli infecțioase de la Universitatea Johns Hopkins. „Prezența virusului în sine nu va fi ceea ce vă ucide. O boală infecțioasă are întotdeauna o interacțiune complexă cu gazda sa".

După ce intră în corpul cuiva - de obicei prin ochi, nas sau gură - virusul gripal începe să deturneze celulele umane din nas și gât pentru a le determina să producă multe copii ale sale. Creșterea virală copleșitoare declanșează un răspuns puternic din partea sistemului imunitar, care trimite batalioane de celule albe din sânge, anticorpi și molecule inflamatorii pentru a elimina amenințarea. Celulele T atacă și distrug țesutul care conține virusul, în special în tractul respirator și în plămânii în care virusul tinde să se stabilească. Experții spun că în majoritatea adulților sănătoși acest proces funcționează și pacienții se recuperează în câteva zile sau săptămâni. Dar, uneori, reacția sistemului imunitar este prea puternică, distrugând atât de mult țesut în plămâni încât nu mai poate furniza suficient oxigen în sânge, ducând la hipoxie și moarte.

Ce declanșează în organism virusul gripal

În alte cazuri, virusul gripal în sine nu declanșează un răspuns imunitar copleșitor și potențial letal, ci mai degrabă o infecție secundară care profită de un sistem imunitar afectat. În mod tipic, bacteriile - adesea o specie de Streptococcus sau Staphylococcus - infectează plămânii. O infecție bacteriană în tractul respirator se poate răspândi în alte părți ale corpului și în sânge, chiar ducând la șoc septic: un răspuns inflamator agresiv, care afectează viața, distrugând mai multe organe.

Pe baza studiilor de autopsie, Kathleen Sullivan, șeful diviziei de Alergie și imunologie din cadrul Spitalului de Copii din Philadelphia, estimează că aproximativ o treime din persoanele care mor din cauze legate de gripă decedează deoarece virusul copleșește sistemul imunitar; o altă treime mor de la răspunsul imun la infecții bacteriene secundare, de obicei în plămâni; iar restul din cauza faptului că unul sau mai multe organe interne cedează și nu mai funcționează.

În afară de o pneumonie bacteriană, complicațiile secundare ale gripei sunt numeroase și variază de la infecțiile relativ ușoare, cum ar fi cele ale sinusurilor și urechilor, până la cele mai severe, cum ar fi inflamația inimii (miocardita), a creierului (encefalita) sau a mușchilor (miozita și rabdomioliza).

Acestea pot include și sindromul Reye, o boală misterioasă a creierului care începe, de obicei, după o infecție virală, sau sindromul Guillain-Barre, o altă afecțiune declanșată de virus în care sistemul imunitar atacă sistemul nervos periferic. Uneori, Guillain-Barre duce la o perioadă de paralizie parțială sau aproape totală, care la rândul său necesită ventilație mecanică pentru a menține respirația suferindului. Aceste complicații sunt mai puțin frecvente, dar pot fi fatale.

Numărul persoanelor care mor din cauza unui răspuns imun la infecția vială inițială față de o infecție secundară bacteriană depinde, în parte, de tulpina virală și de curățenia spațiilor în care sunt tratați bolnavii. Unele studii sugerează că în timpul devastatoarei pandemii de gripă din 1918, majoritatea oamenilor au murit din cauza infecțiilor bacteriene ulterioare.

La pandemia din 2009, cei mai afectați au fost tinerii

Dar mai multe tulpini virulente, cum ar fi cele care cauzează gripa poreclită „aviară", au o probabilitate mai mare să copleșească sistemul imunitar pe cont propriu. „Ipoteza este că tulpinile virulente declanșează un răspuns inflamator mai puternic", spune Adalja. „De asemenea, depinde de grupul de vârstă atacat. În timpul pandemiei H1N1 din 2009, grupul de vârstă afectat cel mai mult a fost cel al adulților tineri și am văzut o mulțime de cazuri de pneumonie virală primară".

Într-un sezon tipic, cele mai multe decese legate de gripă apar în rândul copiilor și al persoanelor în vârstă, ambele categorii fiind vulnerabile în mod unic. Sistemul imunitar este o rețea adaptivă de organe care învață cum să recunoască și să răspundă amenințărilor, în timp. Deoarece sistemul imunitar al copiilor este relativ naiv, este posibil ca acestea să nu răspundă optim.

În comparație, sistemul imunitar al persoanelor în vârstă este deseori slăbit de o combinație de vârstă înaintată și de boală. Atât cei foarte tineri, cât și cei foarte bătrâni pot, de asemenea, să fie mai puțin capabili de a tolera și de a-și reveni din cauza auto-atacului sistemului imunitar.

În afară de copiii cu vârste între șase și 59 de luni și persoanele cu vârste peste 65 de ani, cel mai mare risc de a dezvolta, din cauza gripei, complicații potențial letale îl au femeile gravide și lucrătorii din domeniul sănătății.

Pe lângă aceste categorii, risc mare au și persoanele cu anumite afecțiuni cronice, cum ar fi HIV / SIDA, astmul, diabetul, boli de inimă sau pulmonare, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Toți experții spun că cea mai bună metodă de prevenție contra gripei rămâne vaccinarea!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.