Depresia, numită medical depresie clinică sau depresie majoră, este o tulburare afectivă marcată de cel puțin două săptămâni la rând cu o dispoziție redusă față de majoritatea situațiilor care afectează atât viața profesională, cât și pe cea personală sau de cuplu.

”Depresia are multiple surse, zeci de surse în interiorul cuplului. În clipa în care subiecții se îndepărtează unul de celălalt, apar tipuri de dependență, apar tipuri de boli, apar tulburările efective, apar elementele care stau sub incidența factorului surpriză, respectiv legăturilor din interiorul familiei, pierderea job-ului, apariția unui nou partener în interiorul cuplului deja existent, posibilitatea extinderii cuplului la un tricuplu, atunci depresia apare sub o formă voalată, iar subiectul are credința că este doar trist și că această tristețe o să treacă.

Dar există o structură fundamentată pe următoarea ideație care conține câteva elemente de tip reper în ceea ce urmează ca variantă informațională:

- Cine ce gândește?

- Cine cum gândește?

- De ce anume ne legăm în interiorul cuplului ca să fim depresivi?

Noi ne legăm de atitudine, comportament, permisivitate sau lipsă de permisivitate, mod de comunicare, mod de extragere a informației de la partenerii de cuplu.

Tipologia noastră ne ajută în formarea ideii: Sunt lângă cine trebuie? sau la formarea ideii: Nu sunt lângă cine trebuie!”, a prezentat psihologul Radu Leca ideea de depresie în cuplu, în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News. 

”Cuplul, în sine, poate să meargă către depresie sau există o persoană din interior care poate să genereze această depresie.

Nu știu cât putem să mergem pe ideea de dependențe, cât pe ideea de convingeri.

Adică cu ce convingeri, cu ce așteptări  venim noi în interiorul cuplului, dar și sum se desfășoară lucrurile în cuplu”, a afirmat Ramona Dumitru, psihoterapeut cognitiv comportamental, invitata lui Radu Leca.

Vezi și: Adolescenții, față în față cu pericolul dependenței de pornografie

Rolul mirosului în cuplu

Psihologul Radu Leca a ținut să sublinieze că depresia are în cuplu mai multe surse, ”și una dintre cele mai importante surse este intimitatea prost realizată sau lipsa intimității”, despre care spune Ramona Dumitru, poate duce la foarte multe lucruri, inclusiv la depresie.

”Dar de ce este lipsă?”, se întreabă psihoterapeutul, iar replica lui Leca nu s-a lăsat așteptată: ”Pentru că subiecții nu mai sunt atrași unul de celălalt. Acesta este adevărul. 

Mergem pe următoarea idee. Ce m-a atras până acum la partenerul meu, ce nu mă mai atrage?

Când l-am cunoscut se purta într-un anumit fel cu mine? Da.

După ce au trecut un număr de ani se mai poartă la fel cu mine? Nu.

Are partenerul meu și alte înclinații de natură sexuală în interiorul cuplului meu? Poate.

Este consumator de pornografie, în prezența mea? Mă face asta să mă simt umilit(ă)? Poate.

Și-a schimbat mirosul și atunci structura feromonală a devenit diferită în prezența consumului de alcool, țigări sau de droguri? Poate.

Mai sunt atras/atrasă de el?”, s-a întrebat Radu Leca.

”Dar oare lucrurile acestea nu existau de la bun început? Și nu le-ai văzut”, a continuat Ramona Dumitru.

”Existau premizele. Atunci când cunoști o persoană, tu vezi cea mai bună latură a sa”, afirmă Leca, în timp ce Ramona Dumitru susține că partenerii văd și laturile mai puțin bune. ”Însă crezi că le vei schimba.

După un timp nu mai corespunde. De ce? Pentru că tu nu ai reușit să schimbi acele lucruri pe care credeai că poți să le schimbi la persoana respectivă”, a mai spus Ramona Dumitru.

”Este același pattern la alcoolic. Sunt două categorii de copiii crescuți de alcoolici: cei care vor și ei alcoolici, la rândul lor, și cei care nu se vor apropia niciodată de băutură.

Dar partenerii care sunt alcoolici și care au fost crescuți de un alcoolic au șanse foarte mici, puțin peste zero, să renunțe la alcool pentru partener. Iar partenerul pe care îl iau lângă mine, fiind alcoolic, îl iau fiindcă am avut un model de alcoolic acasă și spun așa: Cu el voi reuși să îl fac bine să se lase. Practic intru în cuplul acela să îl salvez. Dar salvarea aceasta pe care o vizualizez este o salvare care ține de factorul iluzie, mândrie, teama de nereușită, insucces.

Practic, ajung să cred că voi salva ceea ce părinții mei nu au putut salva în interiorul familiei noastre. Că despre asta este vorba”, a mai spus Leca.

Mai mult decât atât, psihoterapeutul Ramona Dumitru susține că ”ceea ce îmi doream să fac la momentul respectiv, când eram copil și îmi vedeam tatăl sau mama bea și se manifestă urât, neputința mea o aduc în cuplu. Neputința mea de atunci o aduc acum în cuplu, având convingerea care îmi este formată de foarte timpuriu, că eu voi rezolva ceva. Este doar o iluzie”, a spus psihoterapeutul.

Vezi și: Testul AMH, testul fertilității. Cui îi este adresat și ce alte indicii poate oferi. Medic, despre rezerva ovariană: Nu este o garanție că la 40 de ani va fi la fel de bună

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.