Cum multe studii au arătat că câinii instruiți pot detecta multe tipuri de boli - cancere pulmonare, mamare, ovariene, ale vezicii urinare și ale prostatei, dar și COVID - prin miros, cercetătorii de la MIT au dezvoltat un mic dispozitiv care poate detecta conținutul chimic și microbian al unei probe de aer cu o precizie mai mare decât nasul unui câine. Ei au îmbinat aceasta cu un proces de învățare automată care poate identifica caracteristicile distinctive ale probelor purtătoare de boală.

Cercetătorii speră că descoperirile ar duce într-o zi la un sistem automat de detectare a mirosurilor suficient de mic pentru a fi încorporat într-un telefon mobil - sistem de detectare miniaturizat care încorporează receptori olfactivi de mamifere stabilizați pentru a acționa ca senzori, ale căror fluxuri de date pot fi gestionate în timp real de capacitățile unui smartphone tipic. Studiul lor a fost publicat în revista PLOS One.

”Câinii, de acum aproximativ 15 ani, s-au dovedit a fi cei mai vechi și mai exacți detectori de boală pentru orice am încercat vreodată. Și performanța lor în testele controlate a depășit, în unele cazuri, cea a celor mai bune teste de laborator actuale”, spune cercetătorul Andreas Mershin de la MIT, potrivit unui comunicat al universității citate.

Acesta speră că, într-o zi, fiecare telefon va avea un detector de miros încorporat, la fel cum camerele sunt acum omniprezente în telefoane. Astfel de detectoare, echipate cu algoritmi avansați dezvoltate prin învățarea automată, ar putea detecta semne timpurii ale bolii mult mai repede decât screening-ul.

În teste, sistemul artificial creat de cercetători a reușit să se potrivească cu ratele de succes ale câinilor, ambele metode înregistrând peste 70%. Sistemul, adaugă Mershin, este de fapt de 200 de ori mai sensibil decât nasul unui câine în ceea ce privește capacitatea de a detecta și identifica urme mici de diferite molecule.

Studiul științific, AICI.