Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologia intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre parcursul său în medicină și despre modul incredibil în care a ales să facă performanță în neuroradiologia intervențională.

"E un traseu interesant. Am avut visul de a face cardiologie, dar la rezidențiat nu am reușit să iau cardiologia ca și medie. L-am avut ca îndrumător de teză de licență pe prof. Sorin Pescariu, un mare cardiolog și electrofiziologist în Timișoara, format și specializat în Franța pe implantul de stimulatoare cardiace și defibrilatoare, care mi-a insuflat dorința asta. Dar neavând media de cardioologie, am luat radiologia. 

Tot dânsul îmi zice: știi, viitorul este și al radiologiei intervenționale, care va ajunge să rezolve patologii cum noi, cardiologii intervenționiști rezolvăm patologii structurale sau de elecrofiziologie. Nu mai schimba specialitatea, mergi înainte.

În anul 4 sau 5 am avut șansa să-l cunosc pe al doilea mentor al meu, prof. Horia Pleș, neurochirurg, care mi-a spus: știi, viitorul pentru neurochirurgie este să nu mai deschidem cutia craniană, ci să clipăm anevrismul și să faci endovascular. Dacă tu vrei să faci radiologie intervenționale, fă-o de neuro.

Doi oameni care m-au sfătuit într-un moment foarte important al carierei, i-am ascultat și le mulțumesc pentru asta", a declarat dr. Cristian Mihalea, în exclusivitate pentru DC Medical.

Fistula arteriovenoasă, "boala păcătoasă", cauze și simptome. Țiuitul din urechi, semnal de alarmă: Cazuri cataclismice. Pacientul e obosit, nu mai poate ridica un pahar

Medicul Cristian Mihalea, școlit în Franța: Anul 5 de rezidențiat este făcut în Franța, integral, acolo am învățat primele gesturi. Am devenit autonom în 2014, la trei ani de zile după ce am început să lucrez

"Așa am făcu să ajung la Paris, la un Congres despre embolizare, care era o temă generală, de la cap, la ficat, la orice. Acolo am avut șansa să intru în contact cu actualul prof. și șef al  spitalului Bicetre la care lucrez în prezent, care-mi propune să vin ca observator timp de 3 luni de zile, în 2011.

De aici a început povestea. Practic, am mers ca observator neplătit, apoi în anul 5 de rezidențiat mi s-a propus să rămân ca rezidențiat. Anul 5 de rezidențiat este făcut în Franța, integral, acolo am învățat primele gesturi.

Apoi, formarea durează undeva la 2 - 3 ani. Am devenit autonom în 2014, la trei ani de zile după ce am început să lucrez, pentru că sunt o groază de materiale și device-uri pe care trebuie să înveți să le mânuiești și diverse situații, pe care le întâlnești doar o dată pe an, atunci când trebuie să știi să le gestionezi", a mai spus medicul.

Ce este neuroradiologia intervențională

"Neuroradiologia intervențională este o extensie a radiologiei intervenționale și dacă o luăm mai din spate, atunci a cardiologiei intervenționale.

Infarctul acut se poate trata minim-invaziv printr-un abord arterial, se pune un stend. Mergând pe accelerat înainte, ajungem la bolile cerebro-vasculare, la patologiile vaselor creierului, care se pot trata în aceeași manieră, dar, în loc să mergem spre cord, urcăm pe carotide cu anumite catetere, sub un aparat angiograf de foarte mare importanță.

Neuroradiologia intervențională  datează din anii 80' - 90', iar începuturile sale sunt în Rusia și parțial în America.

Primele angeografii cerebrale datează din 1920, dar de atunci și până în anii 80', a fost o pauză, pentru că nu erau materiale atât de fine prin care să se urce prin vasele gâtului și ale creierului.

În momentul de față, în Europa, specialitatea în sine este recunoscută ca o specialitate aparte și se numește neuroradiologie intervențională", a explicat medicul. 

În ceea ce privește pregătirea pentru această specialitate, medicul a spus că: "În Franța, unde am fost învățat să fac această meserie, medicul radiolog face un stadiu de doi ani, de la cursuri, până la pregătire în spital. Curba de învățare este undeva la doi ani. Tendința actuală în lume este ca neurologi sau neurochirurgi să poată practica această meserie".

Boala de care oamenii află din greșeală. Semnul durerii de cap și analiza pe care trebuie s-o faci după 40 de ani. Mihalea: Nu mai puneți pe seama oboselii, a vârstei

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.