Echipa condusă de neurobiologii Tushar Kamath şi Abdulraouf Abdulraouf de la Institutul Broad a studiat celule cerebrale de la indivizi care au murit din cauza bolii Parkinson sau din cauza demenţei, şi le-au comparat cu cele ale oamenilor care nu au fost afectaţi de aceste boli.

Astfel, aceștia au descoperit un grup de celule "extrem de sensibile" la degenerare, care ar putea fi candidați de primă mână pentru o intervenție terapeutică. De asemenea, studiul a făcut lumină asupra modului în care riscul genetic se manifestă probabil pentru a produce boala Parkinson, scrie Science Alert. 

”Cartografierea” neuronilor de la cei decedați din cauza acestei boli

Pierderea neuronilor dopaminergici din partea mezencefalică numită substantia nigra este un semn patologic distinctiv al bolii Parkinson. Deși nu toate celulele dopaminergice ale creierului mor, încă nu se cunosc cu precizie caracteristicile moleculare care fac ca unii neuroni să fie mai vulnerabili la boală decât alții.

Echipa de cercetători din spatele acestui ultim studiu și-a propus să izoleze și să cartografieze mii de neuroni individuali din creierele unor persoane care au murit din cauza bolii Parkinson sau a demenței cu corpi Lewy, o formă mai puțin cunoscută de demență care poate apărea singură sau împreună cu alte afecțiuni cerebrale.

Kamath şi colegii săi au studiat aproximativ 22.000 de celule cerebrale izolate din mostre de ţesut provenite de la 10 indivizi care au murit fie din cauza Parkinson, fie din cauza demenţei, dar şi de la opt indivizi care nu au fost afectaţi de niciuna dintre boli. Astfel, au fost identificate 10 subtipuri diferite de neuroni producători de dopamină în substantia nigra, fiecare identificabil prin profilul activităţii genetice. 

Un grup de neuroni a ieşit în evidenţă, însă, pentru că lipsea din creierul tuturor celor care au avut Parkinson. 

La o inspecție mai atentă, aceștia au descoperit că procesele moleculare legate de moartea celulară în alte boli neurodegenerative au fost intensificate în acest grup special de neuroni dopaminergici și au identificat exact locul unde se află de obicei celulele: în partea inferioară a substanței nigra pars compacta.

Astfel, cercetătorii cred că ar putea reprograma celule în laborator şi să le transforme în neuroni producători de dopamină, pentru a crea un medicament regenerativ pentru pacienţii care au Parkinson. 

Ce este boala Parkinson și cum se manifestă 

Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp. Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.

În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate prea multe semne sau deloc. Brațele nu se pot legăna în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclară. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp.

Majoritatea persoanelor cu aceasta afecțiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însă există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.

Boala are cinci etape

Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;

Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;

Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;

Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;

Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.

Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele. 

Factori de risc pentru boala Parkinson

- Vârsta

- Ereditatea

- Sexul 

- Expunerea la toxine

Complicațiile bolii Parkinson

Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:

Probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire. Acestea apar, de obicei, în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente;

Depresie și schimbări emoționale. Este posibil să aveți depresie, uneori chiar în fazele foarte timpurii. Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai ușor pentru a face față celorlalte provocări ale bolii Parkinson;

Schimbări emoționale, cum ar fi teamă, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome;

Probleme de înghițire. Puteți dezvolta dificultăți în înghițire pe măsură ce starea dumneavoastră progresează. Saliva se poate acumula în gură datorită încetinirii înghițitului, ducând la slăbire;

Problemele de mestecat și de mâncare. Stadiul bolii Parkinson afectează mușchii din gură, ceea ce face ca mestecarea să fie dificilă. Acest lucru poate duce la sufocare și nutriție necorespunzătoare;

Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu afecțiuni Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecvența în timpul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei;

Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzând imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare;

Constipație. Multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal datorită unui tract digestiv mai lent.

Vezi și: Anxietatea și depresia, cauza bolilor cronice în rândul FEMEILOR și tinerilor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.