S-a luptat mult timp cu îmbătrânirea, s-a căutat soluția pentru o viață cât mai îndelungată și fără probleme. Ei bine, una dintre soluții a fost oferită de Ana Aslan, devenit brand internațional.

Oamenii din întreaga lume trăiesc mai mult. În prezent, majoritatea oamenilor se pot aștepta să trăiască până la 60 de ani și chiar mai mult. Fiecare țară din lume se confruntă cu o creștere atât a numărului, cât și a proporției de persoane în vârstă în cadrul populației.

Până în 2030, 1 din 6 persoane din lume va avea 60 de ani sau mai mult, potrivit OMS.

Deși această schimbare în distribuția populației unei țări către vârste mai înaintate, cunoscută sub numele de îmbătrânirea populației, a început în țările cu venituri ridicate (de exemplu, în Japonia, 30% din populație are deja peste 60 de ani), în prezent, țările cu venituri mici și mijlocii sunt cele care se confruntă cu cele mai mari schimbări. Până în 2050, două treimi din populația mondială de peste 60 de ani va trăi în țările cu venituri mici și mijlocii.

La nivel biologic, îmbătrânirea rezultă din impactul acumulării unei mari varietăți de leziuni moleculare și celulare de-a lungul timpului. Acest lucru duce la o scădere treptată a capacității fizice și mentale, la un risc tot mai mare de îmbolnăvire și, în cele din urmă, la deces. Aceste schimbări nu sunt nici liniare, nici consecvente și sunt asociate doar vag cu vârsta în ani a unei persoane. Diversitatea observată la vârste înaintate nu este întâmplătoare. Dincolo de schimbările biologice, îmbătrânirea este adesea asociată cu alte tranziții în viață, cum ar fi pensionarea, mutarea într-o locuință mai adecvată și decesul prietenilor și partenerilor.

Înțelesul cuvântului vârstă. Cele 4 vârste între care facem cu toții o confuzie

"E adevărat, sunt niște chestiuni poate mai nuanțate, adică, practic nu îmbătrânirea a fost obiectivul principal al tuturor acestor cercetări, ci bolile care sunt la frecvent întâlnite la persoane în vârstă.

Aici o confuzie destul de importantă între diversele accepțiuni ale cuvântului vârstă. Am putea să avem cel puțin cinci accepțiuni ale cuvântului vârstă:

- vârsta cronologică, adică e timpul scurs de când ne-am născut și până când vorbim, de obicei trecut în documente de identitate și practic nu putem vorbi de îmbătrânire cronologică. Deci nu e îmbătrânire. Practic aici apare marea confuzie cu celelalte categorii

- vârsta psihologică este modul care ne percepem noi ca persoană. Adică avem 90 de ani, da, ne simțim ca la 20, putem să răsturnăm munții. Sau din contră, avem 40 de ani, resimțim ca la 90, adică foarte multe probleme, activitate dificilă. Vedeți că asta conține foarte multe prejudecată și foarte mult subiectivism. Adică neapărat la 20 de ani trebuie să fim perfecți, neapărat la 90 să avem multe.

Depinde și de o serie de afecțiuni, de exemplu de depresie, depresia scade energia și ne simțim mai bătrâni sau bolile cronice care creează dizabilități au impact asupra acestei vârste psihologice.

- vârsta socială înseamnă modul în care o persoană poate să îndeplinească un rol într-o colectivitate, dar nu orice rol. Rolul la care se așteaptă de la tine și nu în orice colectivitate ci aeea în care te și tu de obicei. De exemplu, la noi dacă avem 10 ani se așteaptă să fim elevi, dacă avem 20-21 să fim studenți, dacă avem 30-35, să fim într-o activitate profesională, dacă avem 70-80 să fim bunic sau bunică.

Dar depinde de mulți factori, anume depinde de nivelul de dezvoltare și de tipul de societate. Sau depinde ce de tipul de profesie.

- vârsta biologică

De exemplu dacă vedem două persoane ca să înțelegem ce înseamnă această scădere a rezervelor funcționale, două persoane una de 80, alta de 20, care merg pe un trotuar, dacă nu au probleme, deosebită nu e diferență între ei. Dacă vinde autobuzul în stație și vor să prindă autobuzul, știm cine prinde primul autobuzul. Și se întâmplă nu numai în domeniu fizic acest lucru, ci și în domeniul intelectual. Aici apare diferența. Practic sună ușor de înțeles, dar nu e așa ușor de măsurat din cel puțin două motive, pentru că trebuie să le știm nivelul anterior de funcționalitate.

Aici apare marea confuzie între vârsta cronologică și vârsta biologică", a declarat medicul Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului "Ana Aslan" și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea "Carol Davila", în exclusivitate pentru DC Medical.

"Nu vârsta cronologică este problema, nu faptul că trăim mult"

"Nu vârsta cronologică este problema, nu faptul că trăim mult, ci că suntem expuși la niște factori de risc care pot să creeze problemele respective. Dacă trăim mult și nu suntem expuși la factori de risc, nu dezvoltăm boala.

Tocmai de aceea e diferența asta, adică nu toți dezvoltă boala respectivă la o anumită vârstă. Dacă ar fi adevărat că faptul că trăim mult e o problemă la o anumită vârstă ar trebui să avem toți boala respectivă", a conchis el.

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.