Într-o lume tot mai expusă la crize globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, reziliența sistemelor de sănătate a devenit un subiect central de discuție. Pandemia ne-a arătat că securitatea și stabilitatea nu depind doar de forța militară, ci și de capacitatea unui stat de a proteja sănătatea cetățenilor săi. În acest context, devine esențial să evaluăm în ce măsură sunt țările pregătite să facă față provocărilor viitoare, iar investiția în sănătate joacă un rol crucial în această situație.

"În timpul COVID-19 am văzut cu toții că sustenabilitatea securității și reziliența țărilor nu este doar despre tancuri, drone și rachete, ci și despre eficiență, colectiv și servicii de sănătate.

Din acest motiv, în 2022, am vrut să vedem ce au făcut unele țări mai bine decât restul, la lupta împotriva COVID-19.

Cu toate acestea, în timp ce lucram la această analiză, ne-am dat seama că, în ciuda faptului că cele mai multe țări nu și-au revenit încă de la problemele legate de COVID-19, urmează să ne confruntăm cu un nou set de provocări, care sunt asociate cu îmbătrânirea și numărului crescut de boli, care este probabil să provoace și mai multe complicații în viitor.

Partea proastă în legătură cu acest tip de probleme este că, în comparație cu COVID-19 - unde durează doar câteva zile înainte ca pacientul să fie infectat și să moară - atunci când vine vorba de îmbătrânire, poate dura până la 10, 15, 20, chiar mai mulți ani pentru ca problemele să se materializeze", a declarat Martin Smatana, GLOBSEC Research Fellow, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024.

Crearea Indicelui Pregătirii pentru Asistență Medicală

Pentru a răspunde provocărilor tot mai complexe din domeniul sănătății, a devenit esențială o evaluare obiectivă a capacității țărilor de a face față viitoarelor crize. Astfel, a luat naștere Indicele Pregătirii pentru Asistență Medicală, un instrument menit să ofere politicienilor și decidenților o imagine clară asupra punctelor forte și a vulnerabilităților sistemelor de sănătate.

"Am decis că trebuie să schimbăm acest lucru și să ne asigurăm că factorii de decizie continuă să construiască sisteme de sănătate sustenabile. Din acest motiv, în 2022, am creat un indice, un clasament al țărilor care permite politicienilor, mass-media, decidenților să analizeze rapid pentru a vedea cât de pregătite sunt sistemele lor de asistență medicală în a face față provocărilor viitoare, ce progrese au fost realizate, care țări sunt cele mai bune din clasă și ce trebuie făcut.

Am denumit această inițiativă Indicele Pregătirii pentru Asistență Medicală. Primul indice a fost publicat în 2022, inițial fiind axat doar pe țările din Comunitatea Europeană. În 2023, a fost extins la întreaga Europă, deoarece, dacă dorim să identificăm cele mai bune practici, trebuie să mergem și în partea de nord și de vest a Europei.

În 2024, ne-am extins la unele sub-specialități, cum ar fi bolile neuro-degenerative, astfel încât să pregătească un indice foarte specific. După cum știți, avem versiunea actualizată a indicelui de pregătire, care va fi publicată oficial pe site-ul nostru, probabil în 10 zile, dar avem deja copii și avem rezultatele.

Am analizat aproximativ 100 de indicatori diferiți, dintre care 38 au fost preselectați, pe care i-am măsurat, ponderat și combinat într-un singur indice, ceea ce înseamnă că există un număr pentru fiecare țară, care poate varia de la 0 la 100. Cu cât numărul este mai mare, cu atât scorul este mai bun, ceea ce înseamnă că țara este mai pregătită să facă față provocărilor viitoare.

Cea mai bine cotată țară care are cel mai pregătit sistem de sănătate în 2023 este Norvegia, urmată de Țările de Jos, Suedia, Germania și Danemarca. Pe de altă parte, dacă ne uităm la cele slab pregătite țări din păcate, România este a patra cea mai puțin pregătită atunci când vine vorba de provocările viitoare în indicele nostru. A patra cea mai slabă cifră poate să nu pară un rezultat pozitiv și este adevărat, nu este un rezultat bun.

În același timp, dacă vă uitați la evoluția în timp, de exemplu, putem compara rezultatele indicelui din acest an cu cele din anii precedenți, veți vedea că România obișnuia să fie cea mai slabă dintre țările cel mai puțin pregătite din Europa și, an de an, urcă pe scara ierarhică. Deci, de fapt, s-a îmbunătățit, ceea ce este un lucru foarte pozitiv, în ciuda rezultatului nu foarte bun. De fapt, situația devine din ce în ce mai bună.

Aș dori să mă concentrez asupra a ceea ce a făcut ca România să își îmbunătățească ușor scorul și de asemenea, aș dori să mă concentrez asupra a ceea ce poate învăța România de la cele mai bune țări din clasă, care sunt cele cinci pe care le-am menționat.

Dacă ne uităm la cele mai bune țări din clasă și analizăm ce asemănări și trăsături similare au în comun, sunt mai multe, dar cinci dintre ele sunt cele mai dominante și aș dori să le explic mai în detaliu", a continuat Martin Smatana, GLOBSEC Research Fellow, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024.

Investiția în sănătate, nu doar cheltuieli

O diferență fundamentală între țările cu sisteme de sănătate performante și cele care întâmpină dificultăți este modul în care abordează cheltuielile în sănătate. Țările de succes consideră aceste cheltuieli o investiție pe termen lung, care generează beneficii atât pentru sănătatea populației, cât și pentru economie.

"Așadar, în primul rând, țările cele mai bune din clasa lor tind să perceapă cheltuielile de sănătate ca pe o investiție și nu ca pe un cost. Dacă analizăm primele cinci țări din Europa care cheltuiesc cel mai mult pentru serviciile de sănătate, veți vedea că patru din primele cinci sunt țările cele mai bune din clasă.

Motivul este simplu: aceste țări și-au dat seama că trebuie să investească în sănătate pentru a obține rezultate. Întrucât aceste țări investesc de ani de zile, văd deja rezultatele. Acesta este motivul pentru care ele domină, de asemenea, clasamentul speranței de viață, au cele mai mici rate de decese evitabile și au dominat fiecare indicator posibil.

Pe de altă parte, dacă vă uitați la ultimele cinci țări care cheltuiesc în medie trei ani în plus pentru asistența medicală, calculat pe cap de locuitor, veți vedea că România este a doua țară din întreaga regiune a UE care cheltuiește cel mai puțin.

Unii dintre dumneavoastră ar putea argumenta că sănătatea este deja considerată o investiție și aș putea înțelege de ce ar fi așa, deoarece nu sunt sigur dacă ați văzut acest grafic, dar acesta este rezultatul dacă plasați alocarea din planul de redresare ca procent din PIB pe axa verticală și pe axa orizontală, plasați ce procent din planul de redresare merge în asistența medicală.

Veți vedea că România este, de fapt, una dintre cele mai bune țări când vine vorba de acest lucru. De fapt, dacă înmulțiți aceste două axe, veți constata că, pe cap de locuitor, România este a doua țară care cheltuiește cel mai mult pe cap de locuitor pentru asistență medicală din planul de redresare, ceea ce ar indica faptul că Guvernul consideră că asistența medicală ar trebui să fie o prioritate, ceea ce este foarte important.

Acesta este un lucru pe care îl putem învăța de la cele mai bune țări și anume că investiția în asistența medicală și crearea de valoare în asistența medicală nu este un sprint, ci un maraton. Din păcate, cheltuielile pentru infrastructură din planul de redresare sunt limitate la o perioadă scurtă. Țările cele mai bune din clasă au resurse, astfel încât pot face acest lucru în fiecare an pentru anii următori.

De asemenea, înțeleg pe deplin că discuția Ministrului de Finanțe este foarte dificil de convins că trebuie să cheltuiți mai mult în serviciile de sănătate. Am fost consilier al mai multor miniștri ai sănătății și finanțelor din țările CEE. Trebuie să înțelegem că, dacă investești în serviciile de sănătate, vei vedea rezultatele și PIB-ul tău va crește și mai mult.

Acesta a fost motivul pentru care Danemarca, Țările de Jos și alte țări au reușit să își convingă pe miniștrii de finanțe să investească mai mult, pentru că au folosit date concrete pentru a realiza modelarea și pentru a explica faptul că, dacă investesc acum, vor vedea rezultatele în viitor. Din fericire, există suficiente studii care dovedesc de fapt acest lucru, chiar și pentru România.

Trebuie să măsurăm rezultatele, pentru că dacă vă uitați la rezultate în ceea ce privește pierderea din PIB, costul social, veți vedea că fiecare euro investit este de fapt returnat de mai multe ori și vine în sănătate", a adăugat Martin Smatana, GLOBSEC Research Fellow, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024.

Diagnosticarea timpurie și prevenția

O altă trăsătură comună a celor mai bine pregătite țări este accentul pe prevenție și diagnosticare timpurie. Aceste națiuni alocă resurse substanțiale pentru a preveni îmbolnăvirile înainte de a deveni o povară pentru sistem.

"A doua trăsătură comună a țărilor din clasa de trecere este că se concentrează foarte mult pe diagnosticarea timpurie. Dacă vă uitați într-un număr de orașe și RMN-uri pe cap de locuitor, veți vedea semnificativ un indice peste medie.

Partea bună este că România nu stă chiar atât de rău. Din păcate, România se luptă cu ceva pe care aceste țări se concentrează foarte mult și anume intervenția în domeniul sănătății publice axată pe factorii determinanți ai sănătății. Cea mai bună țară se concentrează puternic pe determinanții primari ai rezultatelor în materie de sănătate, cum ar fi consumul de sare, zahăr și tutun.

Cele mai bune țări cheltuiesc masiv pe prevenție. Din păcate, România este penultima în ceea ce privește rezultatele pre-covid sau chiar în timpul covid. Trebuie spus că România a înregistrat unele progrese în acest sens, chiar dacă ratele de screening, conform ultimelor date din raportul privind cancerul, sunt încă sub medie.

De asemenea, în ceea ce privește ratele de vaccinare a influențatorilor, acestea s-au îmbunătățit semnificativ, de fapt, s-a îmbunătățit fiind una dintre puținele țări din regiunea Mării Negre, având în vedere că majoritatea țărilor au avut probleme cu vaccinarea, dar cifrele merg bine.

Când ne uităm, de exemplu, la acoperirea vaccinării HPV, aceasta s-a îmbunătățit semnificativ, chiar dacă nu avem încă cifre, deoarece datele privind acoperirea HPV nu sunt actualizate anual", a explicat Martin Smatana, GLOBSEC Research Fellow, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024.

Inovația ca prieten, nu dușman

Modul în care cele mai bine cotate țări privesc inovația în domeniul sănătății este unul evident. În loc să o trateze ca pe un cost suplimentar, aceste state o adoptă rapid și o integrează în sistemele lor de sănătate.

"Al treilea lucru pe care îl au în comun cei mai buni contoare din clasă este că tind să perceapă inovațiile ca pe niște prieteni, nu ca pe un dușman. Pentru a simplifica, acesta este un indice foarte dificil de măsurat al clasamentului nostru, dar avem câteva măsuri proxy pe care le putem utiliza.

Unul dintre indicatorii proxy este rata de disponibilitate a medicamentelor. Aceasta este o statistică realizată de EPFIA și analizează care este procentul de medicamente care au fost înregistrate în UE și sunt disponibile în țara respectivă. Din păcate, în ultima ediție a clasamentului EPFIA, România este penultima în UE, cu o rată de disponibilitate de doar 70 %. Cele mai bune țări din clasă se adaptează la aceste inovații.

Există un alt indicator indirect pe care îl puteți utiliza, și anume timpul până la disponibilitate, care măsoară numărul de zile necesare pentru ca un medicament să fie disponibil. Din păcate, România a fost, cel puțin până la ultima publicare, penultima țară care a adoptat inovațiile, deoarece timpul mediu până la disponibilitate a fost de 778 de zile.

Dacă ar fi să combinăm acești doi indicatori într-unul singur, din păcate, vedem că rata și timpul până la disponibilitate sunt bine combinate, al doilea sau cel mai rău în UE", a spus Martin Smatana, GLOBSEC Research Fellow, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024.

Investiția în resurse umane

Un alt aspect critic pentru performanța în sănătate este investiția în resursele umane. Existănevoia urgentă de a atrage și păstra personalul medical, aspect în care România suferă grav.

"A patra trăsătură pe care o au în comun țările care trec clasa este că investesc masiv în resurse umane, care vizează ce înseamnă numărul de medici și asistente medicale la 1000 de locuitori.

România se află în cadranul inferior cel mai de jos. Acest lucru este de fapt foarte interesant, având în vedere că sunteți unul dintre cei mai mari exportatori de personal medical, pentru că, atunci când ne uităm la numărul de absolvenți ai universităților de medicină sau ai școlilor de asistență medicală, România domină de fapt graficele.

Din păcate, majoritatea absolvenților pleacă din țară, dar cel puțin aveți baza, capacitatea pentru ca studenții să fie educați, pentru că în majoritatea țărilor nici măcar nu au aceste capacități. Acest lucru înseamnă că avem diferite probleme, care sunt legate de vârsta medie a asistenților medicali, de capacitatea lor de a crește și de a face medicina", a explicat Martin Smatana, GLOBSEC Research Fellow, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024.

Stabilitatea conducerii

În final, vorbim despre un factor esențial pentru implementarea oricărei reforme durabile în sănătate: stabilitatea conducerii. Din păcate, România se confruntă cu un ciclu rapid de schimbări la nivel de conducere, ceea ce împiedică progresul reformelor.

"Nu în ultimul rând, cele mai bune țări din clasă, cu cea mai stabilă conducere, pot fi ușor măsurate atunci când ne uităm la numărul de zile pe care un ministru le petrece în biroul său. Cele mai bune țări din clasă, toate realizează mai mult de 1100 de zile. Cea mai slabă țară din Europa este România și calculăm acest lucru din anul 2000 până în 2024.

Mandatul mediu sau speranța de viață a ministrului dumneavoastră este de doar 299 de zile și au existat doar două excepții, una dintre acestea fiind actualul ministru al sănătății, care, începând de astăzi, este în funcție de 1042 de zile.

Așadar, în legătură cu aceste două aspecte, v-ați confruntat cu probleme de conducere, ceea ce reprezintă o problemă majoră, deoarece conduce la un comportament pe termen scurt, la un comportament tranzacțional, iar reformele nu sunt bine puse în aplicare. Acest lucru stă, de fapt, la baza tuturor eforturilor de reformă pe care le poate avea o țară", a adăugat în încheiere Martin Smatana, GLOBSEC Research Fellow, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.