Cercetătorii nu știu încă ce factori duc la demență. Studiile recente susțin că microbiomul intestinal joacă un rol în apariția bolii. Demența este o afecțiune neurocognitivă larg răspândită, ea rezultă din deteriorarea sau pierderea celulelor nervoase numite neuroni din creier și a conexiunilor lor. Când deteriorarea oprește neuronii să trimită și să primească mesaje în mod eficient, afectează modul în care funcționează organismul. Simptomele pe care le experimentează fiecare persoană vor varia în funcție de tipul de demență și de ce neuroni sunt afectați.

În ultima perioadă, oamenii de știință au evidențiat rețeaua de comunicare dintre intestin, cunoscută sub numele de „axa intestin-creier” - responsabilă pentru conectarea centrilor emoționali și cognitivi ai creierului cu funcțiile digestive. Studii recente au arătat că aceste interacțiuni se pot schimba în funcție de compoziția microbiomului intestinal. Dacă acesta își pierde echilibrul - o stare numită disbioză - poate promova inflamația sistemică. Disbioza are legături cu boli cardiovasculare, autism, anxietate și depresie, demență și tulburări gastro-intestinale, cum ar fi sindromul colonului iritabil. Pe lângă disbioză, metaboliții generați de microbiom pot interacționa cu procesele normale ale organismului.

S-a descoperit că anumite tipuri de insuficiență cardiacă au legături cu umflarea peretelui intestinal și mișcarea bacteriilor în circulația sistemică, care, la rândul său, crește inflamația, contribuind la agravarea insuficienței cardiace și a aterosclerozei. Obezitatea și alimentația deficitară au, de asemenea, legături cu declinul cognitiv și cu demența. Un studiu recent al Dr. Naoki Saji, publicat în Scientific Reports, susține conceptul că modificările microbiomului afectează riscul de demență. Studiul metaboliților microbiomului a evidențiat un microbiom intestinal diferit la cei cu demență față de cei fără, legând în mod specific concentrația mai mare de acid lactic fecal cu un risc cu 60% mai mic de demență.

”În trecut, nu ne-am gândit niciodată la asocierea dintre intestin și demență. Cu toate acestea, noua tehnologie privind analiza microbiomului a dezvăluit acest lucru. Acest nou factor de risc, altul decât beta-amiloid, un factor celebru, poate juca un rol important în următorul deceniu”, susține Naoki Saji.

Analiza microbiomului intestinal al persoanelor cu boala Alzheimer a relevat o diversitate redusă de anumiți microbi. Cercetătorii au descoperit că ”prezența crescută a tulpinilor bacteriene pro-inflamatorii [și] prezența scăzută a tulpinilor antiinflamatorii în microbiomul intestinal au avut o corelație pozitivă cu o stare inflamatorie crescută. [De asemenea, au găsit] niveluri mai ridicate de afectare cognitivă și o concentrație mai mare de depunere de amiloid în creier”.

Momentan, nu există un remediu pentru demență, dar există un număr tot mai mare de dovezi că anumite alimente și nutrienți pot promova sănătatea cognitivă. Societatea Alzheimer recomandă „o dietă bogată în fructe, legume și cereale și săracă în carne roșie și zahăr ar putea ajuta la reducerea riscurilor de demență”, arată medical news today.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.