Prof. dr. Gabriel Ioan Prada, de la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”, a pus în discuție vârstele pe care le are omul, de-a lungul vieții, dar mai ales motivul pentru care a fost aleasă ca limită între adulți și vârstnici a vârstei de 65 de ani. 

”Există cel puțin patru, dacă nu chiar cinci accepțiuni ale termenului vârstă. Este o vârstă cronologică, adică timpul scurs de când ne-am născut și până când vorbim, de obicei este trecută în documentele de identitate. Nu putem vorbi de o îmbătrânire cronologică, este doar o trecere a timpului. Pe de altă parte este vârsta psihologică, adică modul în care ne percepem, 'am 90 de ani, dar mă simt ca la 20, pot să răstorn munții' sau din contră 'am 40, dar mă simt ca la 90'. Aici este mult subiectivism și o serie de prejudecăți. Mai există vârsta socială, adică modul în care poți să îndeplinești un rol într-o colectivitate, rol la care se așteaptă ceilalți de la tine. De exemplu, sunt persoane cu vârstă cronologică foarte înaintată, dl. Neagu Djuvara, care a depășit 101 ani și care, până în aproape ultimele luni de viață participa la emisiuni televizate, dădea interviuri, a scris cărți, semn că nu coincidea vârsta sa cronologică cu așa-zisa vârstă socială. Mai este vârsta biologică, aici se poate vorbi de îmbătrânire biologică și înseamnă o scădere a rezervelor funcționale. Și ar mai fi vârsta demografică”, a explicat prof. dr. Gabriel Ioan Prada pentru DC Medical. 

Vârsta, clasificările și studiile științifice

Prof. dr. Gabriela Prada a subliniat faptul că această clasificare cronologică, de altfel, cea mai utilizată, este una impusă de studii, fiind vizibile diferențele între cele trei categorii importante: tineri, adulți și vârstnici. 

”Noi acum utilizăm o clasificare bazată pe vârsta cronologică, dar, această clasificare în tineri, adulți și vârstnici a fost impusă de studii. Era nevoie, căci toată lumea a observat că există diferențe între cele trei categorii. Pentru a se putea efectua niște studii trebuie să existe o limită clară: când includem  vârstnicii în grupul respectiv și când includem adulții. Și atunci s-a ales, convențional, vârsta de 65 de ani ca limită între adulți și vârstnici. De ce? Pentru că era vârsta de pensionare (...), deci nu are o bază științifică. Acum se vorbește pe plan internațional să se crească această limită între adulți și vârstnici, tot pentru scopuri științifice, la 70 sau 75 de ani, tot ca urmare a creșterii speranței de viață la naștere”, a mai spus prof. Prada, adăugând că deocamdată, vârsta limită între adulți și vârstnici este de 65 de ani, aceasta fiind acceptată de OMS, și subliniind, încă o dată, că este o vârstă convențională, deci nu se întâmplă ceva major la 65 de ani, omul nu se transformă în totalitate, dar devine ceva mai expus la sindromul de fragilitate. 

Vezi și: VÂRSTNICII, printre cei mai afectați de COVID-19. Prada: Persoanele cu fragilitate au fost supuse la STRES

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.