AVC-ul se produce în momentul în momentul în care alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, implicând țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. În acest caz, celulele cerebrale încep să moară în decurs e câteva minute, motiv pentru care AVC-ul reprezintă o urgență medicală, tratamentul imediat fiind crucial. De altfel, intervenția timpurie poate reduce din efectele asupra activității cerebrale, mai mult, cu ajutorul tratamentului adecvat poate fi prevenită și dizabilitatea care s-ar putea instala în urma unui AVC.

Dr. Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical care sunt primele măsuri care trebuie luate atunci când o persoană a făcut un AVC.

”Atunci când apare un deficit neurologic brusc, pacientul nu mai mișcă mâna sau piciorul, trebuie dus, de urgență, la un serviciu UPU pentru a beneficia de imagistică și consult neurologic pentru că înseamnă că acolo s-a întâmplat ceva. Înseamnă că acolo s-a închis un vas mare, o carotidă internă, cervical, și o arteră cerebrală medie. E o procedură care se face în urgență”, a declarat dr. Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.

Vezi și: Fistula arteriovenoasă, "boala păcătoasă", cauze și simptome. Țiuitul din urechi, semnal de alarmă: Cazuri cataclismice. Pacientul e obosit, nu mai poate ridica un pahar

AVC - diagnostic

Specialiștii recomandă investigații specifice pentru a identifica un AVC. Dr. Cristian Mihalea a explicat care este diferența dintre CT și RMN în cazul diagnosticării unui AVC.

”Diagnosticul trebuie tot imagistic făcut. Degeaba faci un CT cerebral nativ, adică fără injectare de substanță de contrast. În primele 3 ore de la un AVC inschemic, CT-ul este normal. Nu apar modificări ischemice. Am educat radiologii și medicii urgentiști să ceară angio-CT cerebral din primul moment când pacientul ajunge în spital, ca să știm unde e problema, să știm ce trebuie desfundat. 

Germanii, anglosaxonii fac CT, adică un CT nativ care să arate dacă creierul este pierdut sau nu, iar imediat după, angio-CT să văd vasele. Metoda e foarte rapidă, dar nu se văd zonele de ischemii, segmente de vas foarte mic. 

RMN-ul este foarte fin, dar durează 30 de minute, pe când un angio-CT și un CT nativ durează 3 minute. Dacă vedem o ocluzie de vas mare și suntem sub 4, 5 ore, ghidurile merg până în 6 ore, dar dacă până într-un timp de 5 ore intrăm cu pacientul în sală, el se recuperează în proporție de 90%-100%”, a mai explicat dr. Cristian Mihalea.

Vezi și: Boala de care oamenii află din greșeală. Semnul durerii de cap și analiza pe care trebuie s-o faci după 40 de ani. Mihalea: Nu mai puneți pe seama oboselii, a vârstei

AVC - evoluție diferită: Paradoxal, cei cu progres lent sunt marii hipertensivi

”Pacienții se împart în două categorii: progres rapid și progres lent. Am același AVC, aceeași ocluzie, dar unii, fiindcă nu au colateralitate bună sunt cu progres rapid. AVC-ul a debutat acum o oră și l-am desfundat după încă o oră, adică un timp total de două ore, iar creierul lui este ischemiat în proporție de 35%-40% pentru că progresia este rapidă.

Paradoxal, cei cu progres lent sunt marii hipertensivi. Pacientul hipertensiv necontrolat dezvoltă vasele cerebrale pentru că tensiunea a fost mare ani de zile. Atunci a dezvoltat o colateralitate bună. Dacă se înfundă artera cerebrală medie, el are colateralitate cerebrală anterioară. Există paradoxuri în medicină și acesta este unul dintre ele. Nu ne explicăm cu același AVC, același timp, aceeași vârstă, pacienții cu procedura făcută perfect, unul progresează foarte bine și la altul sechelele sunt majore.

Cheagul nu îl spargem. În interiorul cheagului punem un stend. El este nedetașabil. Este sudat. Facem loc în placa de aterom care a ulcerat. Lăsăm acel stend în tromb timp de 2-3 minute. Lăsându-l în tromb face o masă comună, după care, retragem ușor. Poți să faci din primul pasaj lucrul acesta sau, poți să încerci de 5 ori. 

Avem cazuri disperate cu pacienți de 30-35-40 de ani la care am făcut 6 pasaje și știm că nu mai are sens pentru că au trecut 8 ore de la debutul AVC-ului, dar fiindcă conștiința și empatia nu te lasă, încerci și a șaptea oară. Poți să ai surpriza fabuloasă că ai reușit după a șaptea încercare să scoți trombul, sau, poate nici așa nu reușești.

În unele studii se discută când trebuie să ne oprim. În fața eșecului ce faci? La un moment dat trebuie să te oprești pentru că nu vei reuși. Unii spun 5 pasaje, alții 4 pasaje.

Sunt discuții și legate de sedarea pacienților sau anestezia generală. Anestezia generală scade tensiunea arterială, ceea ce nu ne dorim, dar pacientul nu mai mișcă, nu simte durerea”, a mai spus medicul. 

Vezi și: Apa potabilă, realitatea unui pericol ascuns în pahar. Cum este tratată, de ce are gust diferit, ce BOLI riști și când să NU o mai bei: Nu este potabilă în condițiile astea

AVC-ul, de două tipuri

AVC-urile se împart în două categorii. Dr. Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat care sunt acestea. 

”AVC-ul ischemic care duce la o înfundare de vas are două cauze mari: 60-70% sunt din cauza aritmiei cardiace care se numește fibrilație atrială. Trebuie ținută sub control. Pacienții care se știu cu fibrilație atrială trebuie anticoagulați, trebuie supravegheați de cardiolog pentru că este o maladie care face ca inima să bată foarte repede, sângele să stagneze, se formează trombul pe care îl trimitem în cap. Pe aceștia îi scoatem foarte ușor. 

A doua categorie de pacienți sunt cei la care un aterom, o placă de grăsime se rupe, se ulcerează și se închide și face un AVC embolic, dar nu de origine cardiacă, ci din cauza unei plăci de tromb care pleacă intracerebral. Uneori, aceste plăci sunt bucăți de un centimetru care sunt mult mai greu de scos decât un tromb plecat din inimă, care este mai ușor de scos.

Placa de aterom dă semne care se numesc accidente vasculare cerebrale tranzitorii. Un pacient care dintr-o dată nu mai vorbește 5 minute și apoi vorbește din nou, trebuie dus la medic.

Dacă controlăm cu o ecografie Doppler carotidian vom găsi această placă de aterom. O vom trata prin stendare de carotidă și prevenim un AVC care poate fi fatal”, a mai precizat sursa citată. 

VEZI MAI MULTE ÎN VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.