Proiectul de buget pe 2024, amenințare pentru pacienți. ARPIM, poziție oficială: Consecințe negative asupra sistemului de sănătate și a pacienților din România

ARPIM- Foto: Freepik @tapati2528
ARPIM, poziție oficială după publicarea proiectului de buget de stat pentru 2024. Riscurile pe care le aduce proiectul pentru Sănătate.

Într-o declarație recentă, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a evidențiat preocupările sale referitoare la bugetul propus pentru sănătatea României în 2024. Reprezentând 28 dintre cele mai mari companii producătoare de medicamente inovatoare, ARPIM subliniază că proiectul de buget ar putea crea un dezechilibru grav în accesul pacienților la servicii medicale și medicamente vitale.

ARPIM avertizează asupra consecințelor negative pe care le-ar putea avea subfinanțarea sectorului sănătății pentru pacienții din România și solicită revizuirea și recalibrarea bugetului pentru a reflecta nevoile reale și prioritățile strategice ale sănătății publice.

ARPIM a subliniat faptul că, în ciuda importanței acordate sănătății de către autorități, bugetul propus subestimează nevoile reale ale sistemului de sănătate din România. Analizele efectuate de ARPIM arată că procentul cheltuielilor pentru sănătate din PIB rămâne neschimbat, cu toate că sistemul de sănătate necesită măsuri concrete pentru a răspunde nevoilor crescânde ale populației.

Mai mult, ARPIM a criticat lipsa unui proces consultativ adecvat și a subliniat importanța implicării părților interesate în definirea bugetului. Organizația a insistat asupra ideii că investițiile în sănătate nu sunt doar cheltuieli, ci investiții esențiale pentru viitorul și prosperitatea României. Accentul a fost pus pe faptul că o finanțare adecvată în domeniul sănătății are potențialul de a genera beneficii economice semnificative, crescând speranța de viață și productivitatea.

"Sănătatea afectează în mod direct atât costurile sociale curente, cât și viitorul societății.

Referitor la proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2024 și respectiv Anexa nr. 11 a acestuia, publicate în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 13.12.2023, și adoptat de Guvernul României în data de 14.12.2023, considerăm că acestea riscă să producă un dezechilibru în accesul pacienților români la servicii de sănătate și medicamente și o nealiniere între prioritățile din sănătate, alocarea și utilizarea resurselor.

Din analiza efectuată la nivelul ARPIM asupra proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024 și a alocărilor prevăzute pentru sănătate pentru anul 2024, și din experiența dobândită în anii anteriori, mai ales în anul 2023, afectat de multiple disfuncționalități de finanțare a medicamentelor și serviciilor medicale, rezultă că acesta nu reflectă nevoile reale ale sistemului de sănătate, cu potențiale consecințe negative asupra sistemului de sănătate și a pacienților din România.

De asemenea, lipsa investițiilor în sănătate generează pierderi economice semnificative pentru populație și economia națională. Finanțarea adecvată a sistemului de sănătate nu este doar o cheltuială, ci o investiție în sănătatea și viitorul societății cu un beneficiu de 2$, până la 4$ câștigați pentru fiecare dolar investit în sănătate.

Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021, conform profilului de țară al României pentru anul 2023, publicat chiar la data trimiterii poziției noastre.

În opinia ARPIM, bugetul alocat sănătății este mai mult decât un instrument de prezentare a veniturilor și cheltuielilor, acesta este fundamentul strategic pentru asigurarea sustenabilității sistemului de sănătate, stabilind obiectivele cheie de finanțare și constituind angajamentul autorităților publice de a finanța politicile și strategiile de sănătate asumate în documentele programatice la nivel național și european, cu efect final asupra accesului la serviciile de sănătate și indicatorii stării de sănătate din România", potrivit ARPIM.

"Accesul mai bun la servicii de sănătate și la medicamente duce la o creștere a speranței de viață și a productivității"

"- Timpul alocat procesului de transparență decizională nu a permis un proces consultativ și participativ, conform legislației în vigoare, în acord cu Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în 2013.

Implicarea părților interesate în construirea propunerilor de buget este un element fundamental în definitivarea acestuia, bugetul alocat sănătății trebuind să fie aliniat realităților și nevoilor actuale și viitoare ale sistemului de sănătate din România și a pacienților români

- Chiar dacă sănătatea este declarată ca domeniu-cheie pentru dezvoltarea societății de către autoritățile publice, în realitate, prin proiectul de buget pentru anul 2024, cheltuielile în sistemul de sănătate sunt subestimate, astfel încât să corespundă veniturilor, care sunt limitate de valoarea redusă a subvențiilor de echilibrare programate, nereflectând prioritizarea acestui domeniu esențial prin finanțarea adecvată.

- Mai mult, din calculele efectuate de noi, finanțarea sănătății din surse publice este estimată la 4,5% din PIB, nemodificată față de execuția previzionată a anului 2023. În termeni absoluți, sistemul de sănătate din România este finanțat deficitar și necesită măsuri suplimentare pentru creșterea finanțării actuale și viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale sistemului de sănătate.

- În aceste condiții, considerăm că finanțarea inadecvată și subdimensionată a sectorului sănătate va pune la risc îndeplinirea priorităților strategice pe termen mediu și a principiilor enunțate de Ministerul Sănătății prin documentul sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2024 și în perspectiva anilor 2025-2027.

Investițiile în sistemul de sănătate sunt esențiale pentru îmbunătățirea bunăstării umane și, în același timp, reprezintă un mecanism esențial pentru creșterea veniturilor naționale și a prosperității. Sănătatea reprezintă o investiție, nu un cost, deoarece există dovezi din ce în ce mai multe care arată că o bună sănătate generează venituri mai mari. O stare de sănătate crește productivitatea muncii și îmbunătățește randamentul investițiilor în sănătate.

Accesul mai bun la servicii de sănătate și la medicamente duce la o creștere a speranței de viață și a productivității", arată ARPIM.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel