Datorită metodelor și aparatelor tot mai performante, anevrismul a început să fie tot mai frecvent diagnosticat, astfel că se poate crede că a crescut numărul de cazuri. Afecțiunea poate fi descoperită uneori absolut întâmplător, având în vedere că de mute ori nu prezintă niciun simptom.

Dr. Călin Popa a explicat la emisiunea „Dicționar medical” tot ce trebuie să știm despre această afecțiune: câte tipuri sunt și ce complicații pot produce în organism.

„Fiind subdiagnosticate în trecut, faptul că acum avem metode mult mai acurate și mai performante de a le diagnostica, le diagnosticăm mai frecvent.

Dar anevrismele cerebrale nu sunt singurele care există.

Anevrismul este o dilatare a unui segment arterial sau venos. Dar anevrismele venoase sunt atât de rare și de fără importanță, încât merită să nu se discute despre ele. Așa că rămân anevrismele arteriale, care se pot produce oriunde în corp. Anevrismele cerebrale, prin faptul că sunt relativ frecvente, că apar la tineri, că au consecințe dramatice, sunt mai cunoscute.

În schimb, există – pornind, mai ales, în a cincea, a șasea decadă de viață – o incidență foarte mare a anevrismelor cu altă localizare: aortică. Aorta, care este cel mai mare vas din corpul omului, se poate dilata într-un anumit segment, sau în mai multe segmente. Ea poate să sufere dilatări de la un capăt la altul; sunt anevrisme panaortice. Aceste anevrisme sunt grevate de complicații impresionante, ele se pot rupe, pot să producă disfuncții de organ, pentru că în momentul în care există un anevrism, pe măsură ce se dilată o arteră, pe pereții arterei care începe să se dilate se produc niște cheaguri, se lipesc niște hematoame; ca foile de ceapă. Acele hematoame, în anumite condiții se pot rupe, disloca, pe segmente mai mari sau mai mici și pot să obtureze vasele care irigă organele. Deci: o dată, dilatarea poate să producă ruptură, după aceea procesul prin care se produc hematoame parietale poate să dea complicații importante”, a explicat medicul.

Anevrismul poate produce complicații grave

Pe de altă parte, mai spune medicul, anevrismul poate să producă complicații grave. „Ele dislocă un anumit spațiu: imaginați-vă că aorta, care are - să zicem - 3 centimetri diametru, face o dilatație, la un moment dat, până la 10 centimetri. Este de 3 ori și ceva mai mare. În momentul când crește la dimensiunile astea, ea dislocă organele din jur.

De exemplu, pe aorta toracică, acolo unde aorta are un traiect în spatele inimii; în momentul când se dilată, ea poate să comprime cavități ale inimii care sunt foarte importante și în care se produce o simptomatologie legată de restricția provocată de anevrism sau de elongația diferiților nervi, care trec în proximitate. Sau obstrucția unor bronșii, sau deviația traheei, care produc tulburări în respirație. Sunt impresionante și extrem de multe complicații care pot să apară din cauza anevrismelor, de asta ele trebuiesc tratate”, a mai explicat medicul, arătând că, deseori, acestea „sunt descoperite absolut întâmplător, pentru că nu au o simptomatologie specifică.”

Detalii găsiți în materialul video atașat

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.