Declinul cognitiv este asociat cu înaintarea în vârstă, iar după trecerea ”bornei” de 45 de ani, abilitățile de înțelegere, memorie și raționament pot funcționa la parametrii ceva mai reduși.

Îmbătrânirea prematură a creierului poate fi determinată de un cumul de factori, care țin de stilul de viață, între care hipertensiunea, diabetul, obezitatea, sedentarismul, dar și fumatul, somnul insuficient sau stresul. Un alt aspect important, de care trebuie să ținem cont, este lipsa cititului.

”Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite și sărăcește componența cognitiv imaginativă”, a declarat dr. Dafin Mureșan, președintele Societății de Neurologie din România, în cadrul evenimentului RoNeuro.

Vezi și: Filtrele din social media, risc pentru sănătate. Gina Dafinoiu: O cursă nebună în care investesc bani, timp și așteptări

5 semne ale îmbătrânirii creierului

Când suntem tineri credem că putem muta munții din loc, că uitarea nu este pentru noi, că mâncatul de la fast-food sau un pahar de bere în plus nu ne fac rău. Cu alte cuvinte ne gândim doar la azi, nu la ziua de mâine sau chiar cea de poimâine. Iar de multe ori ignorăm semnele pe care organismul ni le transmite, așa cum știe el mai bine.

Însă, care sunt cele 5 semne care ne indică îmbătrânirea creierului mai repede decât a corpului, în general?

Pierderea simțului echilibrului

Flexibilitatea și forța sunt două componente esențiale ale echilibrului, iar ambele sunt necesare pentru a rămâne în poziția verticală.

Cercetările arată că echilibrul începe să se diminueze odată ce ajungeți la 50 de ani.

Dificultatea de a menține echilibrul este dată de reducerea masei musculare, dar, ”pierderea simțului echilibrului ar putea fi un semnal de alarmă că altceva se întâmplă la nivelul creierului”, susține dr. Mike Bohl, citat de EatThis.

Probleme cu mișcarea și pierderea coordonării

Un alt semnal care ar putea indica îmbătrânirea prematură a creierului este dat de problemele legate de mișcare, dar și de pierderea simțului coordonării.

Fiți atenți la capacitatea dumneavoastră de a vă controla propriile mișcări sau de a efectua ”mișcări fine”.

Potrivit Institutului de Excelență pentru Asistență Socială, unele dintre primele semnale de alarmă tipice ale demenței includ probleme de coordonare și recunoaștere, dezorientare, probleme de memorie și un declin al abilităților de comunicare.

Uitarea cuvintelor sau pierderea memoriei

Deși este firesc să ne confruntăm cu un lapsus, uitarea unui cuvânt, sau să uităm anumite situații ori să ne rătăcim cheile de la casă, dacă aceste lucruri încep să se întâmple în mod frecvent este un semnal de alarmă foarte puternic, deoarece problemele de memorie pot indica lucruri mult mai grave, cum ar fi demența, o tulburare neurodegenerativă cu impact asupra a peste 55 de milioane de oameni. Dintre aceștia, 60-70% suferă de boala Alzheimer, cunoscută și ca ”boala uitării”.

Dificultăți în activitățile cotidiene

Fiecare ne fixăm anumite obiective în timpul unei zile, altele decât cele de rutină pe care le avem la serviciu, iar pentru realizarea acestora suntem oarecum motivați să le facem.

Însă, în momentul în care ne pierdem motivarea atât să le începem, dar mai ales să le încheiem, ori când durează mai mult decât de obicei să le îndeplinim, toate acestea pot indica un alt semn privind îmbătrânirea creierului.

Schimbări de dispoziție

Oricât de mult ne dorim să fim mereu bine-dispuși, sunt momente în care ne putem confrunta și cu stări psiho-emoționale mai puțin plăcute. Pe unele le putem pune pe seama schimbărilor hormonale, mai ales în rândul femeilor, știut fiind faptul că nivelul de estrogen este direct responsabil de starea de dispoziție.

”O altă funcție importantă a creierului este aceea de a experimenta și de a vă regla starea de spirit”, mai spune dr. Bohl.

Viața în general poate aduce schimbări de dispoziție. Fiți foarte atenți dacă experimentați brusc schimbări în modul în care vă simțiți și acționați.

Modificările inexplicabile ale dispoziției pot fi un semn revelator că trebuie să vorbiți cu medicul dumneavoastră.

Vezi și: Accidentul vascular cerebral: cauze și semnificația AVC. Când este indicată tromboliza. Elena Petre: Crește riscul de leziuni cerebrale permanente cu dizabilități

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.