Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă marcată de declin cognitiv, tulburări de memorie și incapacitate funcțională.

Pierderea memoriei este principalul simptom al bolii Alzheimer. Semnele timpurii includ dificultăți în rememorarea evenimentelor sau conversațiilor recente. Dar memoria se înrăutățește și apar alte simptome pe măsură ce boala progresează.

La început, o persoană bolnavă poate fi conștientă de faptul că are probleme în a-și aminti lucruri și în a gândi clar. Pe măsură ce simptomele se agravează, un membru al familiei sau un prieten poate fi mai predispus să observe problemele.

Toată lumea are lapsusuri de memorie uneori, dar pierderea memoriei asociată cu boala Alzheimer persistă și se agravează. În timp, pierderea memoriei afectează capacitatea de a funcționa la serviciu sau acasă.

Persoanele cu boala Alzheimer pot:

- Să repete mereu afirmații și întrebări.

- Să uite conversații, întâlniri sau evenimente.

- Să rătăcească obiecte, adesea punându-le în locuri care nu au sens.

- Să se piardă în locuri pe care le cunoșteau bine.

- Uite în cele din urmă numele membrilor familiei și ale obiectelor de zi cu zi.

- Au dificultăți în a găsi cuvintele potrivite pentru obiecte, în a-și exprima gândurile sau în a lua parte la conversații.

Mai mult, boala Alzheimer cauzează dificultăți de concentrare și gândire, în special cu privire la concepte abstracte, cum ar fi numerele.

Efectuarea mai multor sarcini în același timp este deosebit de dificilă. Gestionarea finanțelor, echilibrarea carnetului de cecuri și plata facturilor la timp pot fi o provocare. În cele din urmă, o persoană cu boala Alzheimer poate fi incapabilă să recunoască și să se ocupe de numere.

Nu în ultimul rând, boala Alzheimer determină un declin al capacității de a lua decizii și de a judeca în situații cotidiene. De exemplu, o persoană poate face alegeri greșite în contexte sociale sau poate purta haine pentru tipul greșit de vreme. Poate deveni mai dificil pentru o persoană să răspundă la problemele de zi cu zi. De exemplu, persoana poate să nu știe cum să gestioneze mâncarea care arde pe aragaz sau deciziile atunci când conduce, potrivit Mayo Clinic.

"Uleiul de măsline este panaceul de prevenție în Alzheimer.

Toate legumele, fructele, apa cât mai alcalină. Aerul și relaxarea cerebrală sunt importante pentru creier", susține medicul Vlad Ciurea.

Un studiu care a analizat boala Alzheimer arată că principalele caracteristici patologice ale bolii includ acumularea de plăci de amyloid-β, formarea de neurofibrilare tau, disfuncția barierei hematoencefalice (BBB), stresul oxidativ crescut și neuroinflamația.

Deși există tratamente precum anticorpi monoclonali, inhibitori de acetil-colinesterază și antagoniști NMDA, acestea oferă doar o ameliorare temporară a calității vieții pacienților, fără a preveni sau vindeca boala.

Cercetările actuale se concentrează pe identificarea de noi ținte terapeutice, iar dieta mediteraneană s-a dovedit a fi benefică în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer.

Una dintre componentele cheie ale acestei diete este uleiul de măsline extra-virgin, bogat în compuși fenolici.

Studiile arată că uleiul de măsline extra-virgin și compușii săi fenolici reduc riscul de declin cognitiv ușor și boala Alzheimer, modulând procesele patologice ale bolii Alzherimer și îmbunătățind sănătatea cognitivă.

Mecanismele neuroprotectoare ale bolii Alzheimer includ reducerea agregării Aβ, inhibarea hiperfosforilării tau și reducerea neuroinflamației, îmbunătățind totodată integritatea BBB și reducând stresul oxidativ.

Studiile umane arată o asociere între consumul de ulei de măsline și beneficiile cognitive, precum și un risc redus de boala Alzheimer și demență.

De asemenea, un studiu realizat de Harvard T.H. Chan School of Public Health sugerează că persoanele care includ uleiul de măsline în dieta zilnică pot reduce riscul de deces asociat demenței.

Publicat în JAMA Network Open, studiul a analizat obiceiurile alimentare și starea de sănătate a 92.383 de adulți americani pe parcursul a 28 de ani.

Rezultatele arată că cei care consumau cel puțin 7 grame de ulei de măsline pe zi aveau un risc cu 28% mai mic de a muri din cauza demenței, comparativ cu cei care consumau rar sau deloc ulei de măsline. 

Aceasta a fost valabilă indiferent de predispoziția genetică sau calitatea generală a dietei. 

Studiul sugerează că uleiul de măsline, bogat în grăsimi mononesaturate și antioxidanți, poate avea un rol protector pentru creier.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.