Vezi și: Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani

Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) este o afecțiune care determină acumularea de grăsimi în ficat și afectează un număr tot mai mare de persoane.

Date recente arată că aproximativ 63% dintre adulții din Marea Britanie sunt supraponderali sau obezi, iar un adult din trei ar putea avea o formă timpurie a NAFLD. Deși în stadiile inițiale boala nu provoacă simptome grave, în timp poate duce la complicații serioase, precum ciroza hepatică.

Legătura dintre ficatul gras și piele

Deși multe persoane nu asociază simptomele pielii cu problemele hepatice, ficatul gras poate provoca anumite manifestări cutanate. Trei dintre cele mai frecvente simptome sunt:

Icterul – îngălbenirea pielii și a ochilor, cauzată de acumularea de bilirubină în sânge.

Mâncărimi persistente ale pielii – cauzate de acumularea de toxine pe care ficatul nu le mai poate procesa eficient.

Apariția ușoară a vânătăilor – indică o afectare a funcției hepatice, care influențează coagularea sângelui.

Alte semnale de alarmă

Pe lângă simptomele cutanate, NAFLD poate fi însoțită și de alte semne îngrijorătoare, precum urina închisă la culoare, umflarea abdomenului, prezența sângelui în vărsături sau scaune negre și lipicioase. În stadii avansate, pot apărea și episoade de confuzie, potrivit Surrey Live.

Vezi și: Aspirina ar putea preveni răspândirea cancerului prin stimularea sistemului imunitar

Prevenție și stil de viață sănătos

Specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos pentru a preveni sau încetini progresia bolii. Pierderea în greutate, o dietă echilibrată și exercițiile fizice regulate sunt esențiale. Deși NAFLD nu este cauzată de consumul de alcool, acesta poate agrava afecțiunea, motiv pentru care se recomandă limitarea băuturilor alcoolice.

Boala ficatului gras, ce este

Boala ficatului gras, cunoscută și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsimi în celulele ficatului. Aceasta poate fi non-alcoolică (NAFLD) sau alcoolică, în funcție de cauza principală a depunerii grăsimilor, potrivit Mayo Clinic.

Boala ficatului gras - FOTO: Freepik@zeeshanhaidersiyal05

Boala ficatului gras, tipuri

Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) – Apare la persoanele care nu consumă alcool în exces și este strâns legată de factori precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 și sindromul metabolic. NAFLD poate evolua către steatohepatita non-alcoolică (NASH), o formă mai gravă care determină inflamații și cicatrizări la nivelul ficatului.

Boala ficatului gras alcoolic – Se dezvoltă din cauza consumului excesiv de alcool, care afectează capacitatea ficatului de a metaboliza grăsimile, ducând la acumularea acestora.

Vezi și: Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac

Cauze și factori de risc

Boala ficatului gras este asociată cu mai mulți factori de risc, printre care:

- Obezitatea și excesul de greutate

- Diabetul zaharat de tip 2

- Hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat

- Sindromul metabolic

- Consumul excesiv de alcool (în cazul steatozei alcoolice)

- Dieta bogată în grăsimi nesănătoase și zaharuri rafinate

- Sedentarismul

Complicații ale ficatului gras

Dacă nu este gestionată corespunzător, boala ficatului gras poate duce la complicații grave, cum ar fi:

Fibroză hepatică – Cicatrizarea ficatului din cauza inflamației cronice.

Ciroză hepatică – Distrugerea progresivă a țesutului hepatic, care poate duce la insuficiență hepatică.

Cancer hepatic – Persoanele cu ficat gras avansat prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer la ficat.

Vezi și: Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea

Cum poate fi prevenită și tratată

În prezent, nu există un tratament specific pentru boala ficatului gras, însă adoptarea unui stil de viață sănătos poate preveni evoluția bolii:

- Scăderea în greutate – Chiar și o pierdere de 5-10% din greutatea corporală poate îmbunătăți sănătatea ficatului.

- Alimentație echilibrată – Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, proteine slabe și grăsimi sănătoase, ajută la reducerea grăsimilor hepatice.

- Exerciții fizice regulate – Cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână sunt recomandate.

- Evitarea alcoolului și a zaharurilor rafinate – Alcoolul și băuturile îndulcite agravează acumularea de grăsime în ficat.

- Monitorizarea factorilor de risc – Controlul diabetului, hipertensiunii și colesterolului ajută la prevenirea complicațiilor.

Adoptarea unui stil de viață sănătos este cheia pentru menținerea unui ficat sănătos și prevenirea bolilor hepatice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.