Transplantul de organe este una din cele mai interesante părţi ale medicinei. El reprezintă de fapt înlocuirea unui organ care nu îşi mai poate îndeplini corect funcţiile (datorită unor procese patologice sau traumatisme) sau care devine chiar periculos pentru organism, cu altul sănătos, care poate preluă rolul celui bolnav.

Vezi și: Bolile cardiovasculare, consecințe severe. Adrian Wiener: Nu există acces pentru toți românii la medicii de familie. Alfabetizarea medicală, o prioritate

Sub media europeană

În vederea realizării transplantului este necesară existenţa a două persoane cheie: primitorul (receptorul) şi donatorul. Donatorul poate fi o persoană în viaţă sau o persoană recent decedata. Trebuie precizat însă că nu toate organele organismului uman pot fi transplantate.

”Începând cu acest an, în condițiile sfârșitului de pandemie, asistăm la o relansare a activității de donare și implicit o creștere a numărului de transplanturi realizate în România. Ca o comparaţie, dacă la sfârşitul anului 2021 s-au înregistrat 47 donatori reali, anul acesta până la data de 23 iunie, s-au înregistrat 46 de donatori reali.

De la începutul anului și până la 23 iunie, datorită celor 46 de donatori în moarte cerebrală din România şi a celor din Bulgaria şi Moldova, au fost salvate 36 de vieţi prin transplant de ficat (2 transplanturi realizate cu organe provenite de la donatori bulgari), 91 prin transplant de rinichi (din care 4 cu organe provenite de la donatori bulgari şi 2 cu organe de la donatori moldoveni), 3 prin transplant de cord (din care 1 transplant realizat cu organ din Bulgaria), 2 prin transplant de plămân, 41 pacienţi au beneficiat de transplant cornee, iar şi mai mulţi pacienţi au o viaţă mai bună prin transplant de ţesut osteodentinos.

De asemenea, către sistemul internaţional de transplant au fost oferite: 2 grefe hepatice (una către Republica Moldova şi una către Eurotransplant) şi 2 grefe cardiace către Eurotransplant, salvând vieţile altor pacienţi suferinzi. Cifrele din ultima perioadă ne dau speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România.

Ca întotdeauna, gândurile noastre de mulţumire şi recunoştinţă se îndreaptă către donatori şi familiile acestora, aceşti îngeri ai fiecărui pacient salvat prin transplant!”, arată Agenția Națională de Transplant.

Vezi și: Accesul la medicamentele noi, dificil. Wiener: Trebuie găsite soluții inovative de a finanța un fond de inovare

Ce presupune transplantul

Transplantul de ţesuturi vizează corneea, pielea, osul, tendoanele. Transplantul de țesuturi și/sau organe umane reprezintă acea activitate medicală complexa cară, în scop terapeutic, înlocuiește țesuturi și/sau organe umane compromise, morfologic și funcțional, din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare, dovedite ca fiind sănătoase.

”În prezent se poate realiza şi transplant de ţesut, nu doar de organ întreg. Cele mai frecvent transplantate sunt: corneea, oase, tendoane, valve cardiace, vene. Se pot realiza şi mai multe transplanturi în acelaşi timp, în funcţie de necesităţile pacientului, disponibilul de organe şi stadiul bolii care impune o astfel de măsură terapeutică. De exemplu, specialiştii pot efectua simultan un transplant de cord şi de plămâni (patologia cardiacă şi pulmonara fiind adesea intricată)”, arată e-transplant.ro

Din anul 2006 funcţionează o noua lege a transplantului de organe şi ţesuturi (Titlul VI din Legea 95/2006), actualizată şi completată, în special în partea care priveşte celulele şi ţesuturile.

Pandemia a scăzut numărul transplanturilor

Pe perioada pandemiei s-a observat o scădere a numărului de donatori, datorită realocării resurselor. Treptat, pe măsură ce unitățile de Terapie Intensivă au fost degrevate, numărul acestora a crescut, ”față de 47 de anul trecut până la acest moment sunt 29 de donatori”, potrivit directorului executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir.

De altfel, acesta a menționat faptul că în toată perioada de pandemie a existat un centru de transplant solid, specific fiecărui organ în funcțiune.

Mai mult, Radu Zamfir a expus intenția de dezvoltare a unui program de ”non-heart beating donor”, cu două unități pilot, Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași, ”acești donatori au nevoie, pentru a fi implementată această procedură, atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se efectueze aceste prelevări, pentru că, după cum știți există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a spus Radu Zamfir, în conferința de presă desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului.  

Citește mai departe AICI

Ce spun românii despre donarea de organe. Răspunsul EGOIST bifat de mulți: Se preferă ca organe sănătoase să putrezească sub pământ de frica lu' Doamne Doamne

Am fost curioși să știm care este părerea românilor despre donarea de organe. 

Astfel, cititorii DC Medical au avut de ales dintre 5 variante de răspuns:

1. De acord, aș face-o

2. Nu aș face asta niciodată

3. Nu donez, dar dacă am nevoie vreau să primesc

4. Aș face-o doar pentru cineva drag

5. Mi-e frică. 

Ei bine, răspunsurile au fost complet neașteptate. 

Pe primul loc în topul răspunsurilor românilor se află răspunsul "De acord, aș face-o", lucru care denotă că românii sunt deschiși la donare de organe. 

Pe locul doi se află varinta "Nu aș face asta niciodată", în timp ce pe locul trei se află răspunsul "aș face-o doar pentru cineva drag".

Locul patru, la mică distanță de locul 3 este un răspuns surprinzător, care, ce-i drept, denotă un egoism dur.

Răspunsul "Nu donez, dar dacă am nevoie vreau să primesc" a fost bifat de mulți dintre respondenți. 

Pe ultimul loc se află răspunsul "mi-e frică".

Pe de altă parte, cititorii ne-au lăsat și câteva comentarii, printre care:

- "Dumnezeu ne-a lăsat compleți....."

- "Viața a făcut în așa fel încât am ajuns să fiu primitor de organ donat. Din păcate, în România, treabă asta cu donatul este un mare tabu, și asta în mare parte din cauza religiei. Se preferă ca organe sănătoase care pot salva viața a alți 3-4 oameni, sa putrezească sub pământ doar așa.....de frica lu' Doamne Doamne".

Vezi sondajul AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.