Un nou studiu demonstrează că un nitrat din sucul de sfeclă roșie - nitratul e un compus care dilată vasele de sânge pentru scăderea tensiunii arteriale - are capacitatea de a reduce stimularea peste măsură a sistemului nervos simpatic care apare odată cu boala cardiacă.

Echipa de cercetare a analizat, în studiu, efectele sucului de sfeclă roșie, o legumă ce este o sursă de nitrat alimentar, ca să vadă dacă poate fi considerat o opțiune viitoare de tratament pentru persoanele cu boli cardiovasculare.

Studiu despre sucul de sfeclă roșie

Cerectarea, publicată în mai 2017, e prima care studiază efectele suplimentelor de nitrați asupra activității nervoase simpatice. E bine de știut că activarea sistemului nervos simpatic - cauzată de creșterea activității nervului simpatic – duce la creșterea ritmului cardiac, tensiune arterială și constricția vaselor sanguine. Activitatea nervului simpatic crește cu unele forme de boli cardiovasculare, inclusiv tensiune arterială crescută și insuficiență cardiacă.

Studiul a vrut să arate că sucul de sfeclă roșie poate reduce scăderea simptomatică a musculaturii în repaus și în timpul exercițiilor fizice, potrivit unui comunicat al Societății Americane de Fiziologie.

Este sau nu bun sucul de sfeclă roșie?

La cercetare au participat 20 de tineri voluntari adulți, vârsta medie fiind 27 de ani. S-au făcut două experimente când li s-a dat, fără ca aceștia să vadă, fie un supliment de nitrat, fie un placebo. La ambele vizite, echipa de cercetare a verificat tensiunea arterială, ritmul cardiac și muscular simpatic (MSNA) și a măsurat activitatea musculară în repaus și în timpul exercițiilor.

Verificările s-au făcut la începutul experimentului și după ce voluntarii au băut suc de sfeclă bogată în nitrați sau un placebo și s-au odihnit întinși trei ore.

Măsurătorile MSNA - care au arătat frecvența activității nervoase - au fost mai mici atunci când voluntarii au consumat suc de sfeclă roșie, comparativ cu momentul în care au băut placebo. Activitatea nervului simpatic a scăzut și în timpul exercițiilor. În ce privește tensiunea arterială nu s-au detectat diferențe în repaus sau în timpul exercițiilor fizice, potrivit echipei de cercetare.

Înainte de tipărire, studiul a fost publicat în Jurnalul American de Fiziologie-Fiziologia Inimii și a Circulației.

Studiul, AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.