În contextul în care, potrivit directivelor europene, transplantul pediatric se poate realiza doar de către medici pediatri, Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu” a făcut demersurile în vederea acreditării ca și Centru de transplant hepatic pediatric. Anunțul a fost făcut de către directorul Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir, chiar în ziua în care are rol transplantul hepatic în cazul unei paciente de 5 ani, diagnosticată cu Boala Wilson. 

”La momentul de față, Spitalul Grigore Alexandrescu și-a depus dosarul de acreditare în vederea acreditării ca centru de transplant hepatic pediatric”, a afirmat directorului executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir, la Digi 24.

Acesta a subliniat că ”întârzierea” a fost determinată de faptul că pregătirea în acest domeniu este una de durată, mai ales în cazul transplantului pediatric.

”Pregătirea în domeniul transplantului este un plan, care la nivel individual este o pregătire care ia ani de zile unui medic, fie el chirurg sau anestezist, fie gastroenterolog, care lucrează în domeniul transplantului, iar cu atât mai mult, când este vorba despre transplantul pediatric, care este un segment și mai nișat, această pregătire este una care ia timp”, a explicat dr. Radu Zamfir.

Reamintim că în această după-amiază, fetița de 5 ani, cu insuficiență hepatică severă, diagnosticată cu boala Wilson, va fi supusă transplantului hepatic, la Institutul Fundeni, în operație urmând să intre echipe atât de la Spitalul Clinic Fundeni, cât şi de la Spitalul de Copii "Grigore Alexandrescu" din Capitală.

Șansele ca România să aibă un centru de transplant hepatic. Irinel Popescu, despre hepatita "misterioasă": Speram să fie gata cât mai curând

În România, în 22 de ani de când există programul de transplant hepatic au fost efectuate peste 1.100 de intervenții, atât la adulți, cât și la copii. 

"Transplantul de ficat pediatric a fost introdus în România în anul 2000. Primul caz transplantat a fost Timea Balogh, care avea 1 an atunci, iar acum are 22 ani. Andi Gaura, transplantat în 2001, avea tot 1 an, iar astăzi are 21 de ani și e student. 

Alți zeci de pacienți copii au fost transplantați ulterior. În prezent, însă, reglementările europene impun ca operația la copii să fie efecuată de chirurgi pediatri. În România se lucrează la elaborarea acestor acte normative și speram să fie gata cât mai curând!", ne-a declarat medicul Irinel Popescu. 

De la ce pacienți se DONEAZĂ. Radu Zamfir, despre "non-heart beating" și LEGEA transplantului

Pe perioada pandemiei s-a observat o scădere a numărului de donatori, datorită realocării resurselor. Treptat, pe măsură ce unitățile de Terapie Intensivă au fost degrevate, numărul acestora a crescut, ”față de 47 de anul trecut până la acest moment sunt 29 de donatori”, potrivit directorului executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir.

De altfel, acesta a menționat faptul că în toată perioada de pandemie a existat un centru de transplant solid, specific fiecărui organ în funcțiune.

Mai mult, Radu Zamfir a expus intenția de dezvoltare a unui program de ”non-heart beating donor”, cu două unități pilot, Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași, ”acești donatori au nevoie, pentru a fi implementată această procedură, atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se efectueze aceste prelevări, pentru că, după cum știți există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a spus Radu Zamfir, în conferința de presă desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului.   

Întrebat care este categoria pacienților de la care se dorește prelevarea de organe, cu sau fără acordul familiei, dr. Zamfir a făcut câteva precizări.  

”Evident că totul se face, în primul rând, cu luarea consimțământului familiei, iar intenția este de a preleva de la pacienți care sunt în stop cardiac, practic, un stop cardiac iresuscitabil.

După ce se epuizează toate resursele prin care acel pacient este resuscitat, se încearcă aducerea lui la viață, din acel moment se poate pune problema de  a deveni donator din această clasă 'non-heart beating'”, a explicat dr. Radu Zamfir. Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.