Somnul prost și stresul se exacerbează reciproc la asistentele medicale care lucrează în tura de noapte. STUDIU
06 feb 2022, 16:24

Personal medical
Asistentele medicale care lucrează în tura de noapte sunt în dublu pericol: nu doar că pot avea probleme de somn și stres, ci și din cauza faptului că insomnia duce la stres și stresul la insomie. Iar pandemia  COVID e posibil să fie agravat și mai ult lucrurile, arată un nou studiu: 

Asistentele medicale care lucrează în tura de noapte raportează mai multe tulburări de somn și sunt mai susceptibile de a suferi de simptome de sănătate psihologică și fizică, inclusiv PTSD (sindromul de stres post-traumatic), insomnie și inflamație, arată un nou studiu realizat de un cercetător de la Universitatea de Stat din Oregon și publicat în International Journal of Behavioral Medicine (link direct studiu). 

Deși există intervenții eficiente pentru multe tulburări diferite de somn, inclusiv insomnie și coșmaruri, aceste tehnici și metode nu sunt adesea cunoscute sau oferite pacienților sau angajaților, cum ar fi asistentele medicale, care ar putea beneficia de ele.

Tura de noapte, risc crescut

„Cred că principala constatare aici este că somnul este foarte important și nu trebuie trecut cu vederea atunci când luăm în considerare imaginea sănătății cuiva, mai ales în domenii de activitate care necesită multă atenție și îngrijire, dar și implicare emoțională, cum ar fi alăptarea, spre exemplu”, a spus Jessee Dietch, coautor al studiului și profesor asistent de psihologie la Colegiul de Arte Liberale din Universitatea de Stat din Oregon.

Studiul, realizat în anul 2018, a implicat 392 de asistente medicale care și-au raportat experiențele de somn în jurnalele zilnice ține cu ascest scop, timp de 14 zile, notând de fiecare dată durata, calitatea, eficiența somnului - cât timp au stat în pat față de cât timp au dormit -, dar și severitatea coșmarului.

Cercetătorii au recoltat, de asemenea, probe de sânge de la participanții la studiu, la jumătatea experimentului, pentru a testa răspunsul imun general și inflamația.

Ei au constatat că asistentele medicale din categoria care avea un somn prost, la modul general, aveau o probabilitate mai mare să fi lucrat recent în ture de noapte decât cele din grupul care a raportat un somn general bun. Subiecții din grupul de pe tura de noapte au raportat o calitate mai proastă a somnului împreună cu mai multe semne și simptome de Sindrom de stres posttraumatic, mai multă depresie, mai multă insomnie și anxietate mai severă, dar și un mai mare stres perceput decât cei din grupul care avea un somn general bun.

Asistentele din grupul care avea cele mai mari probleme de somn aveau o probabilitate mai mare să fie de culoare și, deși asistentele de culoare au reprezentat doar 7% din eșantionul total inclus în studiu, ele au reprezentat 23% din grupul cu insomnie și stres la cote ridicate. Acest lucru este în concordanță cu constatările din alte studii, a spus Dietch, și este legat de rasismul sistemic.

„Experiențele de discriminare sunt legate de sănătatea precară a somnului”, a spus ea, menționând că factorii socioeconomici și responsabilitățile de îngrijire în rândul minorităților rasiale și etnice, în afara orelor de lucru, pot juca, de asemenea, un rol important.

Deși studiul a avut loc înainte de apariția coronaviruslui SARS-CoV-2 și a COVID-19, pandemia nu a făcut decât să crească volumul de muncă al asistentelor și să crească imbalansul emoțional, și este foarte probabil ca problemele de somn să fi devenit și mai exacerbate, a subliniat Dietch.

„Pandemia a evidențiat cu adevărat importanța îngrijirii sănătății celor care ne îngrijesc pe noi și cred că somnul este un loc important în care putem nterveni ca să facem asta”, a notat cercetătoarea.

Somnul prost și problemele psihice susnt legate

Din punct de vedere istoric, a spus Dietch, consensul era că problemele de somn erau un simptom al unei probleme de sănătate psihice sau fizice subiacente, și tratarea acelei alte probleme de sănătate ar fi rezolvat tulburarea de somn.

„Dar în ultimii 20 de ani, acest lucru a fost dezmințit în totalitate, cel puțin în lumea celor care studiază somnul”, a arătat ea. 

„Știm că, în multe cazuri, sănătatea precară a somnului precede problemele de sănătate mentală și fizică și, chiar și atunci când nu este cazul, dacă tratăm problema de sănătate concomitentă, problemele de sănătate ale somnului adesea nu dispar”, a continuat Dietch. 

Cercetătoarea a arătat că speră că experimente precum acesta al ei vor ajuta la demonstrarea nevoii de mai mulți furnizori de servicii medicale instruiți în tulburările de somn și tratamente, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie.

„Oamenii nu știu că aceste tratamente există și că funcționează foarte bine, adesea mai bine și mai rapid decât alte tratamente de sănătate mintală. Și nu avem suficienți furnizori de astfel de servicii”, a spus ea. 

Cercetările viitoare vor analiza cum pot fi atenuate efectele negative ale somnului pentru asistentele medicale care lucrează în schimburi, inclusiv prin intervenții la nivel individual și stabilirea programelor la nivel sistemic, a mai arătat Dietch.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Cele mai sănătoase băuturi pentru persoanele cu diabet

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?