Generația Z și tinerii Millennials...
Ritmul cardiac este numărul de bătăi pe unitate de timp. Ritmul cardiac se măsoară în condiții fiziologice bine determinate și se exprimă în bătăi pe minut. Atunci când suntem în repaos, ritmul cardiac scade, iar la activitate intensă, ritmul cardiac este mai accelerat. Institutul Clinic Fundeni arată care este ritmul cardiac normal.
”La adulți, ritmul cardiac normal variază între 60 și 100 de bătăi pe minut, la vârstnici poate fi chiar și sub 70, iar la bebeluși poate atinge și 170 de bătăi pe minut.
Îți poți măsura ritmul cardiac cu un tensiometru sau numărând bătăile inimii într-un interval de 60 de secunde.
Poți simți bătăile dacă îți ții degetul pe partea inferioară a încheieturii mâinii”, arată Institutul Clinic Fundeni.
Ritmul cardiac, care arată de câte ori bate inima pe minut, diferă de la o persoană la alta în funcție de:
- vârstă
- greutatea corporală. Dacă pacientul are un indice de masă corporală foarte ridicat, pulsul în repaus poate fi mai mare decât în mod normal.
- efortul depus.
- Temperatura atmosferică. La o temperatură a camerei între 15.5 și 21 de grade, ritmul cardiac poate crește cu 2 – 4 bătăi pe minut. Dacă temperatura este în jur de 24 – 26 de grade, pulsul poate crește cu până la 10 bătăi pe minut.
- Stările emoționale pot crește ritmul cardiac. Tahicardia apare întâmpla atunci când pulsul atinge 130-140 bătăi pe minut.
”Dacă ritmul tău cardiac nu se încadrează în limitele normale, programează o vizită la medic!”, mai notează Institutul Clinic Fundeni.
Oamenii au în medie o rată a bătăilor inimii de aproximativ 60-70 pe minut și trăiesc în medie aproximativ 70 de ani. Acest lucru înseamnă că într-o viață inima noastră bate de miliarde de ori.
Inima pompează 70 de mililitri de sânge cu fiecare bătaie, adică aproximativ 5 litri în 60 de secunde. Pentru a face acest lucru, mușchii trebuie să se contracte și să se relaxeze ritmic.
”Însumat, inima bate de 3 miliarde de ori pe parcursul vieții”, mai notează Institutul Clinic Fundeni.
"Foarte mulți oameni confundă niște noțiuni relativ simple și întreabă care este pulsul normal, având în minte de fapt frecvența cardiacă, adică numărul de bătăi pe minut ale cordului.
Pulsul este percepția curgerii pulsatile a sângelui prin presiunea exercitată la nivelul unei artere, comprimate între degetele examinatoare și un plan relativ dur, propriu al organismului, fie el osos sau muscular. Pulsul poate fi viguros, slab, bifid, prelungit, rapid etc. Sângele nu circulă în ritm continuu prin vase, ci sub formă de unde. Aceste unde pot fi numărate și ele sunt corelate exact cu frecvența cardiacă, fiecărei bătăi a inimii corespunzându-i o undă pulsatilă.
Pulsul poate fi luat ușor de fiecare om, la carotide (artere situate în zona laterală a gâtului), la femurale (artere de calibru mediu, situate în zona inghinală) sau la radiale (artere de calibru mai mic, perceptibile pe fața anterioară a antebrațului).
Este comod a se lua la radiale, punând două-trei degete așezate unul lângă altul, deasupra încheieturii, spre degetul mare (se numește police).
În mod normal, pulsul fiind regulat, se numără undele din 15 secunde (a se folosi un ceas), se înmulțește valoare la 4 și se obține frecvența cardiacă, spre exemplu 17 unde pulsatile în 15 secunde înseamnă 68 bpm (prescurtare de la bătăi pe minut), aceasta fiind frecvența cardiacă", a scris Vasi Rădulescu, medic specialist internist, pe blogul său.
Despre pulsul normal, citește mai departe AICI
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, boala ischemică a inimii este principala cauză de deces în lume în țările cu venituri ridicate, cu mult peste cancer și alte tipuri de boli. Aceasta reprezintă 47% din toate decesele, iar în Statele Unite, aproximativ 647.000 de americani mor anual din cauza acesteia.
Infarctul miocardic este una dintre principalele cauze de deces și, din păcate, în ultima perioada apare și la tineri. "Eu am făcut facultatea la Cluj și acolo veneau cazuri de infarct peste 70 de ani. După 10 ani veneau cazuri de peste 60 de ani, după încă 10 ani, cazuri de 50 de ani, după aceea 40 de ani și, într-adevăr, acum a ajuns la 30 de ani și sub. Cauzele sunt foarte evidente: în primul rând fumatul...80% din pacienții mei sunt fumători, care au într-adevăr boli cardiace. După aceea e obezitate și după aceea sedentarismul și nemișcarea și stresul...90% sunt obezi și fumători." a declarat Dr. Wargha Enayati, medic specialist cardiolog, pentru emisiunea "Vorbește lumea" de la Pro TV.
Când e bine să mergem la cardiolog?
Atunci când nu apar simptome specifice bolilor de inimă, medicul ne spune că "femeile dacă nu fumează și dacă nu sunt grase, dacă nu au diabet, dacă nu au acid uric crescut sau gută nu au nevoie să ajungă la cardiolog decât după 50 de ani. Același lucru e și pentru bărbați, dar peste 40 de ani."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Această metodă simplă ne ajută să...
Această vitamină îți protejează...
Acest tratament învinge cancerul și...
Acesta este unul dintre cele mai...
Alimentația în sezonul rece poate fi...
Acesta este detaliul la care să fii...