Rezistența la insulină sau sensibilitatea scăzută la insulină apare atunci când celulele din mușchi, grăsime și ficat nu răspund în mod corespunzător la insulină, un hormon produs de pancreas pentru a regla nivelul de glucoză din sânge. Insulina funcționează prin descompunerea alimentelor în glucoză, care intră în fluxul sanguin și semnalează pancreasului să elibereze insulină. Insulina ajută glucoza să pătrundă în celule pentru energie sau pentru depozitare.

Când nivelul de glucoză scade, pancreasul nu mai produce insulină. Rezistența la insulină apare atunci când celulele musculare, adipoase și hepatice răspund în mod necorespunzător la insulină, ceea ce face ca acestea să nu absoarbă sau să stocheze eficient glucoza. Acest lucru duce la hiperinsulinemie, când pancreasul produce mai multă insulină pentru a depăși nivelul crescut al glucozei din sânge.

Dacă celulele devin prea rezistente la insulină, rezultă hiperglicemie, ceea ce duce la prediabet și diabet de tip 2. Rezistența la insulină este, de asemenea, asociată cu alte afecțiuni, cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare, boala ficatului gras non-alcoolic, sindromul metabolic și sindromul ovarelor polichistice (SOPC).

Diferența dintre rezistența la insulină și diabet

Rezistența la insulină poate apărea temporar sau cronic, ducând la prediabet și, în cele din urmă, la diabet de tip 2, dacă nu este tratată. Prediabetul apare atunci când nivelul de glucoză din sânge este mai mare decât cel normal, dar nu suficient de ridicat pentru a fi diagnosticat ca diabet, confrom CDC.

De obicei, apare la persoanele cu o anumită rezistență la insulină. Prediabetul poate duce la diabet de tip 2, cel mai frecvent tip de diabet, în care pancreasul nu produce suficientă insulină sau organismul nu folosește bine insulina, ceea ce duce la niveluri ridicate de glucoză în sânge. Diabetul de tip 1 este o boală autoimună și cronică în care sistemul imunitar al organismului atacă și distruge celulele producătoare de insulină din pancreas.

Diabetul gestațional este o formă temporară de diabet care poate apărea în timpul sarcinii din cauza rezistenței la insulină datorată hormonilor produși de placentă. Aproximativ 3% până la 8% dintre persoanele însărcinate sunt diagnosticate cu diabet gestațional.

Diabetul este diagnosticat cu ajutorul testelor de hemoglobină glicozată (A1c), care arată nivelul mediu al glicemiei din ultimele trei luni. Nivelurile A1c sub 5,7% sunt considerate normale, între 5,7% și 6,4% reprezintă prediabet, iar 6,5% sau mai mult la două teste separate indică diabet de tip 2. Persoanele cu diabet de tip 1 au, de obicei, un A1C ridicat și niveluri ridicate ale glicemiei la momentul diagnosticării, din cauza faptului că pancreasul lor produce foarte puțină sau deloc insulină.

Rezistența la insulină, o afecțiune care poate fi temporară sau cronică, poate afecta pe oricine, nu doar pe cei cu diabet. Ea este cauzată în principal de excesul de grăsime corporală și de lipsa de activitate fizică. Persoanele cu prediabet, diabet de tip 2 și diabet de tip 1 se confruntă adesea cu un anumit nivel de rezistență la insulină.

Prevalența rezistenței la insulină se măsoară cel mai bine prin numărul de cazuri de prediabet, deoarece nu există teste comune pentru a o verifica, iar simptomele apar doar atunci când se transformă în prediabet sau diabet de tip 2.

Vezi și: De ce apare tahicardia. De câte tipuri este și care dintre ele poate fi fatal

Foto: Freepik @pixel-shot.com

Simptome

Rezistența la insulină, în cazul în care pancreasul poate crește producția de insulină pentru a menține nivelul de zahăr din sânge, poate duce la hiperglicemie, provocând simptome precum sete crescută, urinare frecventă, foame crescută, vedere încețoșată, dureri de cap, infecții vaginale și ale pielii, precum și tăieturi și răni cu vindecare lentă.

Prediabetul, care poate fi invizibil până când se transformă în diabet de tip 2, poate provoca, de asemenea, pielea închisă la culoare la subsuoară sau în spatele și pe părțile laterale ale gâtului, etichete cutanate și modificări oculare care pot duce la retinopatie legată de diabet. Dacă te confrunți cu oricare dintre aceste simptome, este esențial să te duci la doctor.

Citește și: Rolul electroliților în contracția musculară și transmisia nervoasă. De ce sunt aceste minerale esențiale pentru hidratare

Tratament

Rezistența la insulină este o afecțiune în care capacitatea organismului de a produce insulină este afectată din cauza a diverși factori. Modificările stilului de viață reprezintă principalul tratament pentru această afecțiune. Acestea includ o dietă sănătoasă, care ar trebui să fie bogată în alimente integrale precum legume, fructe, cereale integrale, pește și carne de pasăre slabă, activitate fizică regulată de intensitate moderată și pierderea excesului de greutate.

În timp, aceste modificări ale stilului de viață pot crește sensibilitatea la insulină, pot reduce nivelul glicemiei, pot scădea tensiunea arterială, pot scădea nivelul trigliceridelor și al colesterolului LDL și pot crește nivelul colesterolului HDL. Se recomandă colaborarea cu alți medicii pentru a crea un plan de tratament individualizat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.