Psiholog și psihiatru, care sunt diferențele. Radu Leca și Karla Meder: Nu e vorba de nebunie. Trebuie să înțelegi și să accepți
27 mai 2022, 16:00

depresie. FOTO Pexels @ Andrew Neel
EXCLUSIV
Depresia și anxietatea sunt două dintre cele mai frecvente tulburări psiho-emoționale ale vremurilor pe care le trăim.

Depresia și anxietatea sunt două dintre cele mai frecvente tulburări psiho-emoționale ale vremurilor noastre,  iar cei care trec prin astfel de momente, mai mult, care apelează la ajutor de specialitate, fie că vorbim de cel din partea unui psiholog, fie de cel din partea unui psihiatru nu trebuie etichetați ca ”fiind nebuni”.

Marea majoritate a românilor sunt sceptici când vine vorba despre ajutorul primit de la un psiholog sau psihiatru, marea majoritate nu știu să facă diferența și spun direct că doar nebunii ajung la acești specialiști. Este o concluzie întâlnită în multe cazuri, atât în familie, cât și pe rețelele de socializare.

Ne-am decis să demontăm miturile și să clarificăm care este diferența dintre psiholog și psihiatru.

Românii fac cu greu diferența între psiholog și psihiatru

Psihologul Radu Leca a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, faptul că ”avem de-a face cu o tulburare afectivă, nu cu o nebunie”, mai mult, că este nevoie de educație pentru a putea înțelege, dar mai ales accepta aceste lucruri.

”Avem de-a face cu un statut care este înțeles de foarte puțin oameni. Cu cât oamenii sunt mai slab educați, lucru care se întâmplă la nivelul României de peste 30 de ani, oamenii au eludat sistemul de învățământ, în special sistemul academic, sunt milioane de copii care nu se mai duc la liceu, care renunță la școala generală, care abandonează facultatea, care fac niște cursuri mediocre pentru a câștiga bani din cleaning și alte lucruri mizere, atât timp, cât din punct de vedere structural academic, subiectul nu este antrenat, educat, nu poți să îi ceri să înțeleagă ceva ce nu poate să înțeleagă în viața lui. Că nu are cum”,  ne-a declarat psihologul Radu Leca.

Potrivit acestuia, acceptarea depresiei și anxietății în propria viață, dar și la cei de lângă noi, fie că aparține unui om drag sau unui membru de familie, unui apropiat sau iubitului/iubitei ori partenerului de viață, ține de educație.

”Noi nu vorbim aici de o acceptare tacită în care să spui că am acceptat și mă simt mohorât acum, gata, nu mai îmi trebuie nimic, sunt trist tot timpul, fiindcă am acceptat acest lucru.

Nu, ca să poți accepta anxietatea și depresia unui apropiat, să nu îl judeci și să nu îi spui că este un biet nebun ai nevoie să fii educat și să vezi acest lucru așa cum este”, a mai spus psihologul.

Care e diferența dintre psiholog și psihiatru. De ce punem eticheta de "NEBUN", fără drept, celor care au nevoie de ajutor

Depresia și anxietatea nu țin cont de statut

Mai mult, susține psihologul, în cele două cazuri avem de-a face cu o tulburare afectivă, nu cu o nebunie, căci aceasta din urmă are o altă structură, făcând parte dintr-un alt ”registru”, care nu are legătură cu tulburările afective.

”Acestea sunt peste tot în jurul nostru. Sunt oameni mari, foarte mari, care apar la televizor, zilnic, care sunt bolnavi de depresie și de anxietate, respectiv tulburare anxios-depresivă.

Sunt comentatori, realizatori de emisiuni care sunt bolnavi de anxietate, vizibil acest lucru, prin toate formele ei. Sunt oameni importanți în media, în radio și televiziune, super cântăreți, cu succes, la care am observat că sunt depresivi.

Trebuie să înțelegi și să accepți acest lucru, nu cum îți imaginezi tu lucrurile astea”, a mai spus psihologul Radu Leca.

Care este diferența dintre psihiatru și psiholog

Pentru a lămuri puțin lucrurile, psihiatrul se ocupă cu boala, cu decompensarea, iar psihologul, de problemele mai ușoare.

”Pentru stările de tristețe care nu trec, dacă starea de tristețe se menține o perioadă mai lungă, de peste o lună, depinde și de intensitatea tristeții, nu neapărat și de ceea ce a generat-o.

Dacă este reactivă, la un eveniment, este normal să fie acea tristețe, adică nu este o patologie.

Apropo de intensitate, dacă apar idei suicidare, dacă intensitatea este foarte mare, atunci bineînțeles că trebuie apelat direct la psihiatru”, a explicat dr. psihiatru Karla Meder, în exclusivitate pentru DC Medical.

Potrivit psihiatrului, ponderea celor care vin singuri să ceară ajutorul de specialitatea este egală cu cea a persoanelor care sunt îndrumate spre aceștia, fie de către un psiholog, fie chiar de cineva apropiat.

Ce presupune tratamentul

Cât privește tratamentul, în cazul în care acesta este necesar, mai spune dr. psihiatru, ”tratamentul condus de medic nu creează dependență, aceasta se creează în momentul în care tratamentul este luat după ce spune vecinul că a luat”, a ținut să sublinieze specialistul, mai mult, potrivit acestuia, rezultatele pozitive, în cazul administrării unui tratament medicamentos, se văd la sfârșitul primei luni de tratament.

”Depresia poate să fie cronică și să necesite un tratament pe termen lung, și întotdeauna se pune în balanță beneficiul și riscul. Dacă beneficiul depășește riscul, normal că tratamentul este prescris în continuare.

Ați accepta să cereți ajutorul unui psiholog / psihiatru? Ce au răspuns românii

Anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente tulburări ale timpurilor noastre, cum era pe vremuri tuberculoza, iar cei care solicită ori psiholog, ori psihiatru, sunt cei care recunosc că ceva nu merge bine. Ceilalți neagă aceste probleme”, a mai spus medicul psihiatru.

În privința percepției celor din jurul persoanelor care ajung să ceară sau să aibă nevoie de ajutor de specialitate, dr. psihiatru susține că ”sunt oameni care sunt permeabili la logică și care înțeleg când le explici ceva și sunt oameni care nu pot fi convinși cu tot efortul. Ține de deschiderea fiecăruia”.

Vezi și: Psiholog, mesaj pentru părinții de studenți: Răbdarea ajunge să fie urâtă! Oferiți-i mai mult decât prietenia! 5 elemente la care să fii ATENT

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Educația, efecte asupra sănătății. Patru ani de studii scad riscul de a dezvolta anumite boli

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?