Un studiu recent, publicat în Chronobiology International, a evidențiat o legătură îngrijorătoare între turele de noapte, datoria de somn și un risc crescut de infecții, în special răceala comună, în rândul asistenților medicali. Concluziile subliniază modul în care munca în schimburi și privarea de somn pot afecta negativ sănătatea, evidențiind necesitatea unor programe de lucru mai bine structurate și a unei gestionări eficiente a somnului în domeniul sănătății.

Impactul muncii în schimburi asupra sănătății

În lumea modernă, industriile, în special cea medicală, se bazează puternic pe munca în schimburi pentru a satisface cererea continuă. Aproximativ 25% din forța de muncă globală lucrează în ture, ceea ce este esențial pentru menținerea serviciilor esențiale. Cu toate acestea, riscurile pentru sănătate asociate cu programul de lucru atipic ridică semnale de alarmă.

Muncitorii, în special cei din sectorul medical, sunt mai vulnerabili la probleme grave de sănătate, inclusiv cancer, boli cardiovasculare, afecțiuni gastrointestinale, depresie și tulburări de somn. Dintre aceștia, asistenții medicali sunt deosebit de expuși. Cei care lucrează pe timpul nopții se confruntă adesea cu o calitate slabă a somnului, durate scurte de odihnă și oboseală cronică, toate acestea contribuind la probleme de sănătate.

Turele de noapte, impact asupra cadrelor medicale - FOTO: Freepik@The Yuri Arcurs Collection

Intervalele scurte dintre ture și efectele acestora

Munca în schimburi care implică intervale scurte de odihnă, definite ca mai puțin de 11 ore între ture consecutive, a fost asociată cu efecte negative asupra sănătății. În domeniul sănătății, unde aceste intervale sunt frecvente, asistenții medicali prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare, accidente de muncă, somnolență excesivă și oboseală accentuată. Aceste ture perturbă ciclurile de somn și cresc nivelul general de stres, ceea ce poate duce la diverse probleme fizice și mentale.

Despre studiu

Studiul, realizat de Chronobiology International, a analizat datele a 5.400 de asistenți medicali norvegieni, ca parte a Survey of Shift Work, Sleep, and Health (SUSSH). Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, prima etapă incluzând 2.964 de asistenți medicali recrutați în 2008, iar date suplimentare fiind colectate în 2018. Studiul s-a concentrat pe înțelegerea modului în care programul de muncă, durata somnului și datoria de somn influențează rata infecțiilor în rândul asistenților medicali.

Munca pe timpul nopții și riscul de infecții

Rezultatele studiului au arătat că asistenții medicali care lucrează în ture de noapte sunt mai predispuși la răceala comună decât cei care lucrează pe timpul zilei. Cu toate acestea, nu au fost identificate diferențe semnificative între cele două categorii în ceea ce privește alte tipuri de infecții.

Asistenții care lucrează în ture de noapte prezintă, de asemenea, o datorie de somn mai mare, ceea ce este asociat cu o rată mai ridicată a infecțiilor. Interesant este că durata somnului în sine nu pare să fie direct corelată cu riscul de infecție, ceea ce sugerează că datoria de somn joacă un rol mai important.

Rolul datoriei de somn în riscul de infecții

Studiul a evidențiat că asistenții medicali cu datorii de somn sunt mai predispuși la o gamă largă de infecții. Cei care acumulau peste două ore de datorie de somn erau în mod special vulnerabili la răceala comună, infecții gastrointestinale și pneumonie.

Datele au indicat o relație direct proporțională: cu cât datoria de somn era mai mare, cu atât riscul de infecție creștea. În schimb, cei cu mai puțin de o oră de datorie de somn aveau un risc ușor crescut de infecții respiratorii și gastrointestinale. Totuși, durata somnului nu părea să influențeze direct frecvența infecțiilor, ceea ce subliniază faptul că acumularea unui deficit de somn este mai relevantă decât simpla scădere a numărului de ore dormite.

Factori suplimentari: vârsta și viața de familie

Alți factori, precum vârsta și situația familială, au influențat, de asemenea, rata infecțiilor. Asistenții medicali cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani au raportat o prevalență semnificativ mai mare a infecțiilor decât cei peste 45 de ani. De asemenea, cei care aveau copii acasă erau mai predispuși la infecții, ceea ce sugerează că echilibrul dintre viața profesională și cea personală poate influența sănătatea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.