O echipă de cercetători de la Universitatea din Danemarca de Sud a identificat o genă-cheie care reglează metabolismul în timpul postului. Dezactivarea genei Plvap la șoareci a împiedicat încetinirea metabolismului, fenomen responsabil pentru stagnarea pierderii în greutate. Această descoperire ar putea deschide noi direcții pentru tratarea obezității și a diabetului.

De ce se oprește scăderea în greutate?

Oricine a încercat să slăbească prin reducerea caloriilor s-a confruntat probabil cu un obstacol cunoscut: la un moment dat, scăderea în greutate se oprește. Acest fenomen are loc deoarece organismul detectează scăderea aportului caloric și reacționează prin încetinirea metabolismului, arzând mai puține calorii.

Aceasta este o strategie de supraviețuire. Când corpul percepe un risc de înfometare, economisește energie pentru a menține funcțiile esențiale. Din păcate, această adaptare naturală împiedică procesul de slăbire și face dificilă continuarea pierderii în greutate.

Cum ar putea ajuta studiul

O cercetare realizată la Universitatea din Danemarca de Sud arată că ar putea fi posibilă menținerea unui ritm ridicat de ardere a caloriilor, chiar și atunci când aportul alimentar este redus.

Acest lucru ar putea fi deosebit de important pentru persoanele care folosesc medicamente pentru slăbit sau diabet, precum Wegovy și Ozempic. Mulți pacienți care urmează aceste tratamente ajung la un platou după ce pierd aproximativ 20–25% din greutatea corporală.

Profesorul Kim Ravnskjaer, investigator principal al studiului, explică acest fenomen.

"De obicei, procesul merge bine la început, dar, pe măsură ce oamenii slăbesc, progresul se oprește din cauza adaptării metabolismului", a explicat prof. Kim Ravnskjaer.

Dacă acest mecanism natural ar putea fi controlat, impactul asupra tratamentului obezității ar fi uriaș. O nouă medicație care să contracareze acest efect ar putea prelungi eficiența tratamentelor existente și ar permite continuarea scăderii în greutate.

Gena Plvap și metabolismul - FOTO: Freepik@federcap

Gena Plvap și metabolismul

Cercetarea, publicată în revista Cell Metabolism, a scos la iveală rolul neașteptat al genei Plvap în reglarea metabolismului.

"Dacă am putea dezvolta un medicament care să mențină arderea grăsimilor și a zahărului la un nivel ridicat în paralel cu tratamentele pentru slăbit, oamenii ar putea continua să piardă în greutate dincolo de punctul de stagnare", explică Kim Ravnskjaer.

Totuși, studiul este deocamdată realizat doar pe șoareci, iar aplicarea pe oameni este încă departe.

"Este un drum lung de la experimentele pe șoareci până la dezvoltarea unui medicament pe piață – dar acesta este, evident, potențialul cercetării noastre", adaugă Ravnskjaer.

Cum influențează Plvap metabolismul

Studiul a arătat că gena Plvap ajută organismul să treacă de la arderea zahărului la arderea grăsimilor în timpul postului. Atunci când cercetătorii au dezactivat această genă la șoareci, ficatul nu a mai recunoscut semnalul de post și a continuat să ardă zahăr, în loc să consume grăsimi.

Această descoperire ar putea avea aplicații medicale importante.

"Dacă putem controla arderea zahărului și a grăsimilor la nivel hepatic, am putea crește eficiența tratamentelor pentru slăbit și diabet", spune Kim Ravnskjaer.

Un alt aspect surprinzător al studiului este că semnalul care declanșează schimbările metabolice nu provine din hepatocite (principalele celule metabolice ale ficatului), ci din celulele stelate hepatice, care anterior nu erau asociate cu metabolismul lipidelor. Acest lucru sugerează un nou mecanism de comunicare celulară în ficat.

Consecințe pentru tratamentul diabetului și al bolilor metabolice

Pe lângă faptul că împiedică stagnarea pierderii în greutate, inactivarea genei Plvap pare să aibă și alte efecte benefice.

Șoarecii fără această genă au redirecționat grăsimile către mușchi, în loc de ficat, și nu au prezentat efecte negative. Dimpotrivă, au avut o sensibilitate crescută la insulină și niveluri mai scăzute de zahăr în sânge.

"Este bine cunoscut faptul că glicemia ridicată poate duce la complicații cronice pentru persoanele cu diabet de tip 2. Înțelegerea rolului genei Plvap ne-ar putea ajuta să reglăm mai bine glicemia în viitor", explică Ravnskjaer.

Descoperirea are potențialul de a revoluționa nu doar tratamentele pentru obezitate, ci și înțelegerea proceselor metabolice implicate în diabetul de tip 2 și bolile hepatice grase.

Cum s-a desfășurat studiul

Cercetătorii au descoperit că gena Plvap este exprimată în celulele stelate hepatice ale șoarecilor, lucru surprinzător, deoarece aceste celule nu fuseseră anterior legate de metabolismul lipidelor.

Pentru a investiga mai departe, echipa a dezactivat gena Plvap în celulele stelate și a monitorizat efectele. Inițial, șoarecii păreau normali. Însă, când au fost supuși postului, s-a observat o schimbare majoră:

Ficatul nu a mai ars grăsimi și nu a mai produs cetone, așa cum se întâmplă în mod normal în timpul postului.

Deși grăsimile au fost eliberate în sânge din țesutul adipos, ficatul nu le-a preluat, ci le-a redirecționat către mușchi.Ficatul "nu a recunoscut" că organismul era în post și a continuat să consume zahăr.

Această descoperire deschide noi perspective în tratamentele pentru obezitate și diabet, dar aplicarea sa în practică necesită încă multe cercetări și teste clinice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.