Long-COVID: Boala care nu dispare

Un studiu realizat pe cohorta COVICAT arată că aproape unul din patru pacienți infectați cu SARS-CoV-2 a suferit de long-COVID. Afecțiunea continuă să afecteze multe persoane, unele confruntându-se cu simptome persistente timp de ani de zile.

Cercetătorii au identificat factori de risc precum severitatea inițială a bolii și afecțiunile preexistente, dar și factori de protecție, cum ar fi vaccinarea. În plus, studiul a evidențiat existența a trei subtipuri distincte ale bolii, subliniind nevoia unor cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin acest fenomen

Long-COVID: O problemă de sănătate care persistă

Între 2021 și 2023, 23% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au dezvoltat long-COVID, iar mai mult de jumătate dintre acestea au continuat să prezinte simptome cel puțin doi ani. Aceste date provin dintr-un studiu realizat de ISGlobal, în colaborare cu Institutul de Cercetare Germans Trias i Pujol (IGTP), în cadrul proiectului european END-VOC. Publicată în BMC Medicine, cercetarea arată că riscul de a dezvolta long-COVID depinde de mai mulți factori.

Long-COVID este definit ca persistența simptomelor timp de cel puțin trei luni după infecția inițială cu SARS-CoV-2. Aceste simptome pot afecta diferite sisteme ale organismului, inclusiv sistemul respirator, neurologic și digestiv, iar oboseala cronică este frecvent întâlnită.

Spre deosebire de multe alte studii realizate în spitale, această cercetare a fost efectuată la nivel de populație generală, oferind o imagine mai clară asupra impactului real al bolii.

"Un studiu de cohortă bazat pe populație ne-a permis să estimăm mai bine amploarea fenomenului long-COVID și să identificăm factorii de risc și protecție", explică Manolis Kogevinas, cercetător ISGlobal și autor principal al studiului.

Cercetarea a urmărit evoluția a 2.764 de adulți din cohorta COVICAT, un eșantion reprezentativ al populației din Catalonia. Participanții au completat trei chestionare în 2020, 2021 și 2023 și au furnizat probe de sânge și dosare medicale.

Long-COVID - FOTO: Freepik

Cine este cel mai expus riscului?

"Femeile, persoanele care au avut o formă severă de COVID-19 și cele cu boli cronice preexistente, precum astmul, prezintă un risc mai mare de a dezvolta long-COVID", afirmă Marianna Karachaliou, coautoare a studiului și cercetătoare la ISGlobal.

Un alt factor de risc identificat este obezitatea, la fel ca și nivelurile ridicate de anticorpi IgG înainte de vaccinare. Acest ultim aspect ar putea indica o hiperactivare a sistemului imunitar în timpul infecției inițiale, ceea ce, în unele cazuri, ar contribui la menținerea simptomelor pe termen lung.

Cercetătorii au identificat și factori care pot reduce riscul de a dezvolta long-COVID. Printre aceștia se numără vaccinarea înainte de infectare, dar și un stil de viață sănătos, caracterizat prin activitate fizică regulată și somn adecvat.

De asemenea, riscul de long-COVID a fost mai mic la persoanele infectate după ce varianta Omicron a devenit dominantă, ceea ce ar putea fi explicat prin forme mai ușoare ale bolii sau printr-o imunitate crescută la nivel populațional.

Trei tipuri de long-COVID

Analiza simptomelor raportate de participanți și a datelor medicale a permis identificarea a trei subtipuri clinice distincte ale long-COVID:

- Forma neurologică și musculo-scheletală

- Forma respiratorie

- Forma severă, cu afectare multi-organ

Mai mult, cercetătorii au descoperit că 56% dintre pacienții cu long-COVID continuau să aibă simptome și după doi ani.

"Rezultatele noastre arată că un procent semnificativ din populație suferă de long-COVID, iar în unele cazuri, această afecțiune le afectează calitatea vieții.

Colaborările internaționale vor fi esențiale pentru a înțelege dacă aceste descoperiri sunt valabile și pentru alte populații", afirmă Judith Garcia-Aymerich, cercetătoare ISGlobal și autoare principală a studiului.

Cercetări suplimentare

"La cinci ani de la debutul pandemiei de COVID-19, s-au făcut progrese semnificative în înțelegerea bolii. Cu toate acestea, așa cum arată acest studiu, impactul pandemiei asupra sănătății mentale, muncii și calității vieții rămâne profund", spune Rafael de Cid, director științific al GCAT din cadrul IGTP.