Poluarea are efecte negative asupra sănătății. Pe măsură ce lumea devine tot mai caldă și mai aglomerată, motoarele noastre continuă să emită emisii murdare, iar jumătate din lume nu are acces la combustibili sau la tehnologii nepoluante (de exemplu, sobe, lămpi), aerul pe care îl respirăm este din ce în ce mai periculos de poluat: nouă din zece oameni respiră acum aer poluat, ceea ce ucide 7 milioane de oameni în fiecare an.

Efectele poluării aerului asupra sănătății sunt grave - o treime din decesele cauzate de accidentele vasculare cerebrale, cancerul pulmonar și bolile de inimă se datorează poluării aerului. Acest lucru are un efect echivalent cu cel al fumatului de tutun și mult mai mare decât, să spunem, efectele consumului excesiv de sare.

Medicul Radu Țincu a explicat cum ne afectează poluarea.

”Poluarea, față de alte boli actuale nu doare atât de mult și modifică organismul uman pe termen lung. Nici oamenii nu sunt atât de interesați de subiectul poluării pentru că nu o resimt atât de acut. Oamenii vin la doctor când îi doare foarte tare. Poluarea nici pentru autorități nu reprezintă un issue pentru că pentru a dezvolta politici de combatere a poluării e nevoie de o perioadă lungă de timp. 

Oamenii politici sunt cantonați pe cei 4 ani de mandat, iar aceștia sunt insuficienți pentru a vedea în realitate o reducere a poluării. Atunci, cu toții acceptăm acest fenomen. 

Ceea ce știm din studiile populaționale este faptul că poluarea ucide și produce decese cauzate de boli cronice, cancere bronho-pulmonare, de accidente vasculare cerebrale. De afectarea pulmonară vorbim de bronhopneumopatia cronică obstructivă care reduce speranța de viață. Dincolo de această reducere a numărului de ani pe care îi trăim într-un oraș poluat, poluarea mai face un lucru extrem de important. Reduce calitatea vieții.

Acești oameni nu își mai desfășoară viața în condiții normale, au nevoie de spitalizări pentru că în sezonul rece, în orașele mai poluate, incidența pneumoniilor bacteriene sau virale este mai mare comparativ cu un oraș nepoluat, ceea ce arată că poluarea poate modifica chiar și evoluția unor boli normale, sezoniere”, a declarat conf. Univ. Dr. Radu Ciprian Țincu, medic primar specialitatea ATI / Toxicologie, în exclusivitate pentru DC Medical și DC News, în cadrul campaniei ''Cum reducem riscurile din viața de zi cu zi’’.

Vezi și: Constipația, cauza cancerului. Țincu: S-a demonstrat că cei care dezvoltă cancer sunt constipați! Fibrele sunt ca o mătură, curăță tubul digestiv

Cum te îmbolnăvește propria casă

”Multă lume se gândește la poluarea exterioară, din afara locuinței, însă nu este singura poluare. 60% din poluare provine din interiorul locuinței. Noi reușim să creăm, în interior, un aer poluat. Când discutăm de poluarea interioară, ne referim la gătit. Gătitul produce poluare în interior, încălzind alimentele, având ulei încins care degajă hidrocarburi. Toate aceste lucruri se regăsesc în interiorul locuinței. 

Un prim aspect ar fi să reușim să gătim într-o zonă care poate fi aerisită ușor, folosind hote de evacuare și sisteme care să prevină acumularea acestor substanțe produse de ardere în interiorul locuinței. 

Mai avem o poluare interioară cauzată de vopseluri, de tapet, de tot felul de lucruri pe care le folosim la decorațiunile interioare, ajungând la cele mai utilizate de fiecare dintre noi și anume, parfumuri, detergenți, odorizante de cameră, lumânări și bețișoare parfumate. 

Avem o arie foarte largă de substanțe care pot să producă poluarea aerului, atât în interiorul locuinței, cât și în exterior”, a declarat conf. Univ. Dr. Radu Ciprian Țincu, medic primar specialitatea ATI / Toxicologie, în exclusivitate pentru DC Medical și DC News, în cadrul campaniei ''Cum reducem riscurile din viața de zi cu zi’’.

Vezi și: Ce se ascunde, de fapt, în spatele mâncatului și ronțăitului. Alungulesei: Scăpăm asta din vedere, o acoperim! Emoțiile noastre stau în stomac. Cu cât simt emoții, cu atât mă duc către mâncare

Poluarea exterioară, cum o gestionăm

”Măsurile de combatere a poluării sunt și individuale, însă întotdeauna e nevoie și de un sistem concertat în care autoritățile să coordoneze toate aceste activități. Ce putem face noi? Să ne deplasăm mai puțin cu mijloacele de transport poluante, putem să lăsăm mașina acasă și să încercăm să mergem cu transportul în comun.

Putem să mergem cu bicicleta sau cu alte diferite sisteme de transport. Asta este o chestie individuală pe care putem să o facem, însă ca politica să fie cu adevărat eficientă este nevoie de implicarea autorităților care să dezvolte astfel de politici.

Ce nu are România și Bucureștiul este un sistem de monitorizare al calității aerului. Acesta trebuie să fie disponibil nu doar pentru autorități, ci și pentru cetățeni. Fiecare dintre noi ar trebui să poată să acceseze o aplicație care să ne arate în timp real cât de poluat este aerul în zona în care locuim.

Acest lucru va modula foarte multe din comportamentele noastre. Putem să nu aerisim când nivelul de noxe este foarte ridicat, putem să evităm să facem jogging. A alerga într-un parc poluat este mai nociv decât a nu alerga. În momentul în care frecvența respiratorie este intensificată în urma efortului fizic, aceste particule poluante pătrund într-o cantitate mai mare și având o respirație extrem de profundă, ajung cât mai distal în căile aeriene și provoacă leziuni cât mai profunde la nivelul alveolelor pulmonare.

Dacă am avea astfel de aparate, am putea evita anumite zone și am putea să reconfigurăm traseul pe care ne deplasăm, lucru care ar putea duce la reducerea poluării.

Un astfel de sistem disponibil cetățenilor, este destul de greu de acceptat de către autorități, pentru că înseamnă o presiune suplimentară pe acestea. Nimeni nu o să vrea să vadă în zona unde locuiește că nivelul de noxe este peste limită. S-ar duce la primar sau la prefect și ar încerca să facă ceva pentru a scădea această poluare a aerului.

Vezi și: Intoleranța la histamină: semne. Adriana Cămuescu: E greu de diagnosticat, mulți sunt trimiși la psiholog crezând că au burnout. Din păcate e o mare realitate tot mai frecventă

Autoritățile ar trebui să restricționeze traficul. În foarte multe capitale europene, când acești indicatori sunt peste limită, se restricționează traficul pentru o perioadă de timp astfel încât să reducem nivelul de noxe din zona respectivă.

Un alt element important pe care autoritățile ar trebui să îl facă, este realizeze curățenia pe străzi. O mare cantitate de substanțe provin din praf. Avem foarte mult praf în București, sunt foarte multe șantiere în lucru care degajă o cantitate mare de praf. Acest praf este antrenat și ajunge în căile aeriene. Declanșează reacții alergice, inflamatorii la nivelul căilor aeriene superioare, faringite, laringite. Strănutăm imediat dacă există un aer încărcat cu praf.

Avem spații verzi deficitare. O să plătim, la un moment dat, pentru această politică de urbanism în care am redus numărul de spații verzi. Elementul esențial de care s-a uitat este centura verde a orașului. Centura verde înseamnă plantarea de arbori în jurul orașului. Această centură verde are rolul de a filtra aerul și de a aduce o cantitate de oxigen proaspăt în orașul respectiv”, a mai subliniat conf. Univ. Dr. Radu Ciprian Țincu, medic primar specialitatea ATI / Toxicologie, în exclusivitate pentru DC Medical și DC News, în cadrul campaniei ''Cum reducem riscurile din viața de zi cu zi’’.

Vezi mai multe în VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.