Comisia multidisciplinară de Oncologie a finalizat noua variantă a Planului Național de Combatere și Control al Cancerului. Ministerul Sănătății a lansat pentru consultare publică noua variantă a PNCC, rezultat al activității de 4 luni a comisiei multidisciplinare de Oncologie, formată din 20 de specialiști din toate domeniile medicale cu responsabilități în domeniul oncologiei (oncologie medicală, chirurgie oncologică, radioterapie, onco-hematologie, hematologie pediatrică, anatomie patologică, radiologie, genetică medicală, medicină de familie, sănătate publică, farmacie).

Au contribuit și alți specialiști din comisia de radioterapie și subcomisiile de oncologie medicală și chirurgie oncologică.

”Necesitatea elaborării unui astfel de document a rezultat din ianuarie 2023, când grupul tehnic de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, CNAS, INSP și specialiști din comisia de Oncologie au constatat că multe dintre normele care trebuiau realizate nu au legătură cu prevenirea și combaterea cancerului, sunt discriminatorii pentru unele categorii de pacienți oncologici și nu sunt identificate sursele de finanțare pentru implementarea acestora.

Specialiștii din comisia multidisciplinară de Oncologie au lucrat în paralel, împreună cu funcționari din cadrul MS și CNAS, la elaborarea normelor pentru a îmbunătăți accesul pacienților la servicii medicale preventive, de diagnostic și tratament”, informează Ministerul Sănătății. 

Vezi și: De ce apare depresia și cum o recunoști. Chiar și evenimentele fericite pot duce la depresie. De ce este atât de gravă dacă nu este tratată

Planul Național de Control al Cancerului, obiective

Comisia a stabilit obiectivele generale ale noului Plan Național de Control al Cancerului și măsurile care trebuie luate pentru atingerea acestora:

1. Dezvoltarea unui sistem integrat de informații de sănătate în oncologie pentru prevenirea și îngrijirea cancerului bazate pe evidenţe și creșterea capacității de cercetare

2. Asigurarea cadrului consolidat pentru un sistem de prevenţie primară consecvent şi durabil

3. Dezvoltarea cadrului de depistare precoce a cancerului

4. Asigurarea accesului egal și echitabil la diagnostic si îngrijire de calitate înaltă

5. Îmbunătățirea calităţii vieţii pentru pacienții diagnosticaţi cu cancer, a supravieţuitorilor de cancer și a familiilor și persoanelor care îngrijesc bolnavi de cancer

6. Dezvoltarea cercetării în oncologie

7. Asigurarea și dezvoltarea resurselor umane în oncologie

Începând cu anul 2022, au fost implementate mai multe măsuri în sprijinul pacienților:

- Programele MONITOR1 și 2 pentru accesul rapid și gratuit la evaluări imagistice de înaltă performanță. Au fost eliminate și barierele birocratice pentru accesul la investigații PET-CT

- Decontarea integrală a serviciilor medicale efectuate prin internare de zi în centrele oncologice publice și private

- Deblocarea programului de vaccinare anti-HPV, care previne cancerul de col uterinIntroducerea în lista de medicamente compensate și gratuite a unui număr semnificativ de molecule, destinate tratamentului specific al unor forme de cancer

- Deblocarea și finalizarea proiectelor pentru construirea și dotarea a 7 noi Centre de radioterapie: Craiova, București, Galați, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași.

”Ministerul Sănătății va întreprinde demersurile necesare pentru adoptarea cât mai rapidă a acestui document tehnic care să permită aprobarea normelor care să îmbunătățească accesul pacienților din România la prevenție, diagnostic și tratament, inclusiv medicină personalizată”, mai notează Ministerul Sănătății. 

Vezi și: O tulburare de somn, semn timpuriu pentru demență. Afectează 2% din persoanele de peste 65 de ani

Cancerul: incidența

Estimările pentru România ale Centrului Comun pentru Cercetare, arată că în anul 2020 s-au diagnosticat 95.276 de cazuri noi de cancer. La femei, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele 5 localizări ale cancerului la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul de corp uterin și limfomul non-Hodgkin.

La bărbați, în România, primele 5 localizări ale cancerului sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată, colorectal, cancerul de vezică urinară și cancerul de stomac, notează documentul postat pe site-ul Ministerului Sănătății.

Cancerul gastric reprezintă 5 % și, respectiv, 3 % din noile cazuri de cancer la bărbați și, respectiv, la femei (peste media UE). Melanomul malign reprezintă 2 % din noile cazuri de cancer atât la bărbați, cât și la femei (sub media UE). Proiecțiile pentru România, estimează că în perioada 2020-2040 incidența cancerului va crește cu 7%.

Se estimează creșteri semnificative, de peste 10% ale incidenței cancerului de stomac, pancreas, pulmonar, hepatic și colorectal atât la bărbați, cât și la femei. De asemenea incidența mielomului multiplu va înregistra creșteri la ambele sexe. Dintre cancerele specifice, cancerul de prostată va înregistra o creștere de 21,8% , iar cel de vagin și vulvă cu 13,8% și respectiv, 10,9%. 

Estimările pentru perioada 2020-2040 mai arată scăderi semnificative ale incidenței cancerului de tiroidă și limfomului non-Hodgkin la ambele sexe și ale incidenței cancerului testicular, cancerul de sân și cancerul de col uterin.

Vezi și: Care sunt bolile din spatele degetelor umflate. Retenția de apă, cea mai frecventă cauză

Cancerul, mortalitate de 19%

Mortalitatea prin cancer reprezintă 19% din totalul deceselor. Cancerul este a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare. În 2020 au murit din cauza cancerului 53.974 de persoane în România. Rata standardizată pe vârstă a mortalității cauzate de cancer a fost cu 7 % mai mare decât media UE în 2020.

Deși mortalitatea a scăzut, diminuarea ratei de mortalitate a fost modestă față de media UE. Astfel, în perioada 2011-2020, mortalitatea prin cancer în România a scăzut cu doar 1,8%, față  de 9,4% media UE-27.

În România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 2 % în rândul bărbaților și cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2020, în UE ea a scăzut cu 12 % în rândul bărbaților și cu 6 % în rândul femeilor. Diferența dintre rata generală de mortalitate prin cancer în România și media UE a crescut de la - 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmare a serviciilor preventive și de depistare precoce oferite suboptimal și a diagnosticării tardive a cancerelor înregistrate în România. 

Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În 2020, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE. Reducerea în mortalitate s-a produs în special în grupa de vârstă sub 65 ani și mai pronunțat la bărbați, în timp ce la grupa de vârstă de peste 65 ani, a crescut atât la bărbați, cât și la femei, mai notează Ministerul Sănătății.

Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer. Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul  colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.

România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității în șase dintre primele zece cauze de mortalitate prin cancer în ultimul deceniu.

Vezi și: Elena a primit diagnosticul de cancer la 35 de ani, pe 8 Martie, și s-a operat de ziua fiicei sale: Am murit de câteva ori. Medicul mi-a zis - Tu ar trebui să fii la Untold, nu aici!

Planul Național de Control al Cancerului, viziune

”Asigurarea accesului tuturor cetățenilor la informații, cunoștințe, și servicii de sănătate care să permită adoptarea comportamentelor lipsite de riscuri, diagnosticarea precoce combaterea suferinței fizice, psiho-emoționale și spirituale generate de boală și o supraviețuire îndelungată, în condiții de calitate bună a vieții și integrați din punct de vedere social.

Creșterea calității serviciilor de sănătate, creșterea supraviețuirii pacienților cu cancer, în special a categoriilor vulnerabile, prin utilizarea rațională a resurselor umane, de tehnologie, cercetare și inovare”, mai arată Ministerul Sănătății.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.