Peste 42% dintre adulții care nu au boli cardiace cunoscute au de fapt ateroscleroză în arterele cardiace. STUDIU
25 sep, 10:15

Boli cardiovasculare
Peste 42% dintre adulții de vârstă mijlocie, fără boli cardiace cunoscute, au prezentat semne de ateroscleroză în arterele cardiace, arată un studiu realizat pe mai mult de 25.000 de adulți din Suedia. 

Peste 42% dintre adulții de vârstă mijlocie, adică cu vârsta între 50 și 64 de ani, fără boli cardiace cunoscute, au un grad de ateroscleroză, adică o acumulare de depozite grase care reduc fluxul de sânge din  arterele către inimă, arată studiu realizat pe mai mult de 25.000 de adulți din Suedia, publicat în jurnalul Circulation al American Heart Association (link direct studiu). La mai mult de 5% dintre persoanele care au acumulat depozite grase, ateroscleroza a îngustat cel puțin o arteră cu 50% sau mai mult. La aproape 2% dintre persoanele cu depozite de artere, îngustarea a fost atât de severă încât fluxul de sânge a fost obstrucționat către porțiuni mari ale inimii.

Ateroscleroza sau acumularea de depozite grase în vasele de sânge care furnizează sânge inimii este o cauză majoră a atacurilor de cord. O abordare pe scară largă pentru depistarea persoanelor care prezintă risc de boli de inimă, dar care nu prezintă încă simptome este tomografia computerizată cardiacă - CT coronar de calcificare - pentru calcularea gradului de calcificare al arterei coronare (CAC).

CT-ul creează imagini în secțiune transversală a vaselor care furnizează sânge mușchiului inimii pentru a măsura prezența și densitatea plăcii care conține calciu în arterele coronare. Pe baza acestor investigații imagistice, persoanelor li se acordă un „scor” CAC, un marker independent de risc pentru evenimente cardiace, care estimează riscul sau gradul de boală coronariană. Acest scor poate fi de la 0 la peste 400. Un scor CAC de 400 sau mai mare este asociat cu un risc ridicat de a avea un atac de cord, accident vascular cerebral sau moarte din oricare dintre aceștia în următorii 10 ani. Cu toate acestea, scorul CAC poate rata un procent din persoanele care sunt expuse riscului de infarct, chiar dacă au un scor CAC zero.

„Măsurarea gradului de calcificare este importantă, dar nu oferă informații despre ateroscleroza necalcificată, ceea ce crește și riscul de infarct”, a spus autorul studiului, dr Goran Bergstrom, doctor în științe medicale, profesor și consultant senior în fiziologie clinică în departamentul de medicină moleculară și clinică la Institutul de Medicină al Universității din Goteborg, Suedia.

G Ad:

Bergstrom și colegii au recrutat în mod aleatoriu participanți cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani din registrul de recensământ suedez din 2013 până în 2018, ca parte a studiului suedez CArdioPulmonary BioImage Study (SCAPIS). Ei au analizat date de la 25.182 de participanți, fără antecedente de atac de cord sau intervenție cardiacă anterioară, care au făcut atât scanări CAC, cât și angiografie coronariană cu tomografie computerizată (CCTA). CCTA este o tehnică radiologică ce oferă o imagine foarte detaliată a interiorului arterelor care alimentează inima cu sânge. Cercetătorii au dorit să determine prevalența aterosclerozei la populația generală fără boli cardiace stabilite și cât de strâns s-au corelat rezultatele CCTA cu scorurile CAC.

Ei au descoperit că: 

- CCTA a detectat un anumit grad de ateroscleroză la mai mult de 42% dintre participanții la studiu.

- CCTA a constatat că la 5,2% dintre cei cu ateroscleroză, acumularea a obstrucționat fluxul sanguin prin cel puțin o arteră coronară (din trei) cu 50% sau mai mult.

- La aproape 2% dintre cei descoperiți că aveau acumulări în artere, ateroscleroza a fost și mai severă. Fluxul de sânge a fost obstrucționat către artera principală care furnizează sânge unor porțiuni mari ale inimii și, în unele cazuri, toate cele trei artere coronare au fost obstrucționate.

- Ateroscleroza a debutat în medie 10 ani mai târziu la femei comparativ cu bărbații și a fost de 1,8 ori mai frecventă la persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani față de acele vârste între 50 și 54 de ani. Participanții cu niveluri mai ridicate de ateroscleroză observate de CCTA au avut, de asemenea, scoruri CAC mai mari.

- Dintre cei cu un scor CAC de peste 400, aproape jumătate au avut un blocaj semnificativ, unde mai mult de 50% din fluxul sanguin a fost obstrucționat într-una din arterele coronare.

- La cei cu un scor CAC zero, 5,5% au avut ateroscleroză detectată de CCTA, iar 0,4% au avut o obstrucție semnificativă a fluxului sanguin.

„Ghidul actual al Asociației Americane a Inimii din 2019 / Colegiul American de Cardiologie pentru prevenirea atacurilor de cord spune că adulții cu un scor CAC zero și un nivel intermediar de factori de risc prezintă un risc scăzut de atac de cord viitor. Am constatat că 9,2% dintre persoanele care se încadrează în descriere aveau de fapt ateroscleroză în arterele coronare, vizibilă la CCTA”, a spus Bergström. „Un punct forte al CCTA este acela că poate fi detectată ateroscleroza care nu este încă calcificată. Am constatat că 8,3% dintre adulți au avut una sau mai multe plăci necalcificate. Se consideră că ateroscleroza necalcificată presupune mai mult la atacuri de cord, comparativ cu ateroscleroza calcificată”. 

Ştiri Recomandate

Semne și simptome ciudate care pot arăta că ai Parkinson
Circa 10.000 de doze de anticorpi monoclonali vor ajunge în România
Horoscop 25 octombrie: Zodiile care dau de greu la muncă
3 mituri despre persoanele slabe: nu, NU POT mânca tot ce vor
Trei zodii care nu fac compromisuri și sunt greu de mulțumit
Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Crossuri parteneri