Tudor Ciuhodaru a subliniat, într-o postare video pe pagina sa de Facebook, că Parlamentul European a adoptat o directivă care propune renunțarea la schimbarea orei începând cu anul 2021. El argumentează că această schimbare este necesară din cauza efectelor negative asupra sănătății pe care schimbarea orei le poate avea asupra cetățenilor europeni. Tudor Ciuhodaru menționează că adaptarea la noua oră poate dura aproximativ 15 zile, dar că unele persoane pot suferi decompensări sau agravări ale afecțiunilor lor din cauza acestei schimbări.

”Parlamentul European a adoptat această directivă, prin care se prevede renunțarea la schimbarea orei, începând cu 2021. Este o motivație cât se poate de clară.

Mulți cetățeni europeni se adaptează cu ușurință la această schimbare de oră, efectele fiind complete în aproximativ 15 zile, dar această adaptare depinde de particularitățile fizice și psihice individuale și, nu odată, în serviciul de urgență ne întâlnim cu decompensarea sau agravarea diverselor afecțiuni. 

Cei mai mulți reclamă efectele de tip cardiovascular, tulburări de ritm ale tensiunii arteriale, iar riscul de infarct crește cu 5-10% în fiecare luni de după schimbarea orei, mai ales la persoanele tinere și active”, a spus Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, Tudor Ciuhodaru evidențiază și efectele neuropsihice negative ale schimbării orei, precum dureri de cap, amețeli, tulburări de somn, insomnie, hipersomnolență, tulburări de apetit și accentuarea depresiei afective sezoniere.

El argumentează că, deși schimbarea orei poate părea să aducă economii, efectele sale asupra sănătății sunt neconvenționale și pot fi corectate printr-o inițiativă legislativă precum cea votată deja de Parlamentul European. Tudor Ciuhodaru își exprimă speranța că Consiliul Europei va adopta această directivă cât mai repede posibil, astfel încât dorința clară a cetățenilor europeni să fie pusă în practică începând cu anul 2021.

”Pe de altă parte, nici efectele neuropsihice nu sunt de neglijat, de la durerea de cap, amețeli, tulburări de somn, insomnie, hipersomnolență, tulburări de apetit, anhedonie, până la accentuarea depresiei afective sezoniere.

Toate aceste lucruri se pot întâmpla, mai ales la persoanele cu abilități psihoemoționale. În aceste condiții, să sperăm ca această directivă să fie adoptată cât mai repede, depinde de acum de Consiliul Europei, și ca din 2021 această dorință clară a cetățenilor europeni să fie pusă în practică, pentru că în ciuda aparentelor economii legate de aceste schimbări de ore, efectele, se pare că, asupra vieții fiecăruia dintre noi sunt nu tocmai cele pe care ni le dorim, ci ele pot fi corectate prin această inițiativă legislativă, deja votată de către Parlamentul European”, a încheiat Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.

Ora de vară – ce riscăm? 5 lucruri de făcut pentru a depăși acest moment cu ușurință

Tudor Ciuhodaru a subliniat în declarația sa că renunțarea la schimbarea orei, votată în Parlamentul European în 2019, este o decizie importantă și necesară. El a menționat că este esențial să se acorde atenție vocii cetățenilor europeni, fapt demonstrat de numărul record de 4,6 milioane de răspunsuri primite în cadrul consultării publice pe această temă.

De asemenea, acesta a adus în atenție efectele și riscurile asociate cu schimbarea orei, mai ales când este vorba despre trecerea la ora de vară. El a subliniat că această schimbare poate fi însoțită de unele consecințe periculoase pentru sănătatea publică, precum creșterea riscului de infarct sau de suicid. 

”Ora de vară – ce riscăm? 5 lucruri de făcut pentru a depăși acest moment cu ușurință.

Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:

1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.

3. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

4. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Mai exact:

a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

b) Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale.

5. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a)cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;

b)neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale:

1. Planificarea corespunzătoare a activității.

2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.

3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.

4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.

5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată.

Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.

E bine de știut:

Am reușit să obținem votul în Parlamentul European pentru renunțarea la schimbarea orei în 2019. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că 84% dintre cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care au răspuns la consultare - cel mai mare număr de răspunsuri primit vreodată într-o consultare publică - doresc ca acest demers să fie realizat.

Motivațiile acestei acțiuni sunt clare:

a) 20% din populație suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei, afectând adesea grupuri vulnerabile precum copiii, bătrânii și bolnavii cronici.

b) Consultarea publică pe acest subiect a înregistrat un număr record de 4,6 milioane de răspunsuri, reflectând un interes semnificativ din partea cetățenilor.

c) Trei sferturi (76%) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an are un impact „foarte negativ” sau „negativ” asupra sănătății și nu aduce economii semnificative în ceea ce privește energia”, conform declarațiilor lui Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.