Multitasking-ul, în contextul uman, reprezintă practica de a face mai multe lucruri simultan, cum ar fi vorbitul la telefon în timp ce editați un document sau răspunsul la e-mail în timp ce participați la o teleconferință, potrivit TechTarget.

Deși pare o modalitate de a face mai multe lucruri deodată în același timp, cercetările au arătat că multitasking-ul poate să aibă efecte nocive asupra creierului, deoarece creierul uman nu este atât de bun în a gestiona mai multe sarcini, mai mult decât atât, multitasking-ul poate să împiedice productivitatea, reducând înțelegerea, atenția și performanța generală, notează VeryWellMind.

Psihologul Radu Leca a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, care este nivelul coeficientul de inteligență de la care multitasking-ul se poate face fără un efort prea mare, dar și de ce multitasking-ul poate duce la îmbătrânire prematură.

”După ce subiectul atinge, cu antrenament sau pur și simplu genetic, coeficientul de inteligență de 117-120 atunci putem să vorbim despre o persoană care se va stresa parțial pe tot ceea ce înseamnă creare de multitasking.

Din secunda 2 în care vorbim despre persoane care au depășit coeficientul de inteligență de 125 deja vorbim despre o relaxare în tot ceea ce privește activitatea creări cu rezultate pozitive sau cu soluții pozitive a noțiunii de multitasking”, a declarat psihologul Radu Leca, ținând să sublinieze că ”multitasking-ul generează stres atât timp cât din punct de vedere cognitiv nu ești pregătit să înțelegi ce înseamnă generarea de evenimente, acțiuni și de proiecte personale care să susțină multitasking-ul”.

Potrivit lui Leca, multitasking-ul în România, ca ”formă non-invazivă de a obliga o persoană să creeze pe mai multe planuri” a apărut din comunism, începând cu anul 1965, ”atunci când structurile comuniste erau în plină activitate și s-a cerut atunci ca toate cadrele comuniste să poată avea cel puțin 2 joburi, unul oficial și unul ascuns, pentru partid. Și atunci multitasking-ul a început să existe”.

Vezi și: Românii, printre cei mai fericiți oameni din lume?! De ce raportul WHR e un semnal de alarmă și de ce suntem, de fapt, un "popor profund nefericit". Leca: Tristețea va crește!

Multitasking-ul și stresul, îmbătrânire prematură

Legat de multitasking și stres, neurochirurgul Vlad Ciurea a afirmat în cartea sa ”Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor” că ”gândirea trebuie făcută și în sistemul nervos, și în viața de zi cu zi, pas cu pas. Facem un lucru, îl ducem până la capăt. Reluăm un lucru, și-l ducem pe acesta până la capăt.

Dacă începem zece  lucruri deodată și încercăm pe toate zece să le ducem la bun sfârșit, mai mult ca sigur că nu vom reuși. Undeva, unul dintre ele se va prăbuși și le va atrage și pe celelalte spre un dezastru iminent. (...)

În cazul în care o zi, două, trei, reușim să ducem acest stres cu noi, să-l subordonăm activității noastre, aceea este o mare performanță. Nu vom ajunge în viitor decât la epuizare. Pentru că e și normal, celulele cerebrale nu pot funcționa toată ziua sub stare de stres”, a scris prof. dr. Vlad Ciurea în cartea sa.

Potrivit psihologului, ”stresul care apare este unul foarte mare datorită faptului că avem de-a face cu o implicare parțială în mai multe tipuri de activități, unele sunt și simultane, obosesc creierul și în îmbătrânesc înainte de vreme.

Multitasking-ul îmbătrânește creierul înainte de vreme, atât timp cât el și aici trebuie să subliniem acest aspect, atât timp cât multitasking-ul este realizat ani de zile.

În funcție de calitățile și stabilitatea afectivă a subiectului care realizează multitasking, timpul în care acestea îmbătrânește mai repede, crește sau scade”, ne-a mai spus Radu Leca. Acesta precizează că ”există întotdeauna o soluție care să îl ajute să rămână activ pe ceea ce are de făcut, chiar și în acest sistem obligatoriu multivers academic, multivers la job sau multiverse psihoemoționale. Ceea ce se numește dezvoltarea personală și emoțională”.

În acest sens, psihologul a afirmat că în ultimii 33 de ani, în România, ”în viața publică, academică, socială, economică și politică minți luminate care au generat o absorbție mai mare de informație la nivel social generând o îndreptare a societății către tot ceea ce înseamnă multitasking, pe multilevel, în multivers.

Multiversul, în interiorul structurii de mai multe elemente simultane de făcut reprezintă o formulă aplicată în ansamblul 4D, inițiativă, conștiință, adaptabilitate, secvențialitate, care obosește în mod exponențial subiectul în funcție de totalitatea calităților preexistente, respectiv luate de la părinți, bunici străbunici, dezvoltate sau nu cu har în prezența sau nu a educației, și, de asemenea, de totalitatea traumelor prin care trece.

El va îmbătrâni mai repede sau mai încet, în multivers, atât timp cât angajatorul, profesorul, seminaristul, colegul generează în jurul său dorința de multitasking”, a mai spus psihologul.

Vezi și: Planta cu efect anti-stres. Este numită tonicul medicinal. Are efecte antiseptice, antispastice și antiinflamatorii

România, aliniere la directivele europene, dar cu lacune

Încercarea de cerere a multitasking-ului la locul de muncă, poate să îi pună pe cei care nu au această capacitate într-o situație deloc plăcută, chiar dacă au alte calități care îi pot face să fie eficienți pe un anumit nivel. Potrivit lui Radu Leca, ”atât timp cât structura socială românească este validată european, atunci noi vom accepta omologarea omologarea Bruxelles-ului, la nivel academic, de joburi, de plafoane de pensie, de asigurări de sănătatea și de viață fără să gândim ceea ce urmează în viitor, pentru noi, ca societate.

Și atunci această implicare în multivers a multitasking-ului generează în afara ascensiunii 4D  a oboselii în creierul nostru și o structură negativă ce facilitează apariția tulburării de stres și epuizare.

Este absolut firesc ca o societate europeană să omogenizeze nivelul social, dar să și scoată în afară pentru reformare, realocare, reconversie profesională pe cei care nu sunt capabili să exercite simultan mai multe lucruri”, a mai spus psihologul.

În ceea ce privește coordonarea multitasking-ului, psihologul a exemplificat situația prin prisma unui student, subliniind că depinde foarte mult de ceea ce faci.

- Studentul crează multitasking-ul în elementele de învățare și primește validare prin rezultat;

- Studentul se angajează part-time și o parte dintre elementele de validare multitasking academic se convertesc în multitasking de job

- Cel care ajunge să obțină un contract de muncă pe perioadă determinată va dori să demonstreze cât de capabil este și va accepta jobul în viața lui sub formă dominantă, iar pe perioadă nedeterminată va accepta jobul în viața lui doar în plan secundar.

În ceea ce privește diferența dintre femei și bărbați, știut fiind că femeile au o înclinație mai mare spre a fi multi-funcționale, Leca susține că ”tot ceea ce înseamnă multitasking la femei și bărbați, la femei generează armonie după dispute, la bărbați generează doar dispute”, a concluzionat psihologul.

Vezi și: Ciocolata neagră, beneficii și proprietăți. Mănâncă 30g de ciocolată cu 85% cacao și vei fi mai FERICIT

Cum să faci față multitaskigului

Dacă simțiți că multitasking-ul are un impact negativ asupra vieții, este nevoie să faceți câteva schimbări care să vor crește productivitatea și eficiența.

Astfel, atunci când vă surprindeți că faceți mai multe lucruri în același timp, mai ales că după o vreme se intră pe pilot-automat și nu mai faceți lucrurile în mod conștient, este bine să faceți o evaluare rapidă a lucrurilor pe care încercați să le realizați, realizând astfel o listă de priorități. Așadar, încercați să:

- limitați numărul de lucruri cu care să jonglați la un moment dat la o singură sarcină. Dacă trebuie să lucrați la mai multe lucruri în același timp, încercați să combinați ceva automat, cum ar fi împăturitul rufelor, cu ceva ce necesită mai multă concentrare, cum ar fi o conversație.

- folosiți ”regula celor 20 de minute”. În loc să treceți în mod constant de la o sarcină la alta, încercați să vă dedicați complet atenția unei sarcini timp de 20 de minute înainte de a trece la cealaltă.

-repartizați-vă sarcinile. Dacă aveți probleme în a rezista impulsului de a vă verifica e-mailul sau de a vă ocupa de o altă sarcină care vă distrage atenția, programați un moment fix în zi pentru a vă ocupa de aceasta și astfel că veți elibera mintea pentru a vă concentra pe altceva.

- limitați distragerile. Căutați un loc mai liniștit pentru a lucra, în anumite situații, în funcție de specificul serviciului, opriți telefonul sau dezactivați notificările.

- practicați conștientizarea. Adăugarea atenției la rutina zilnică vă poate ajuta să observați momentele în care faceți mai multe lucruri în același timp.

Mindfulness, conștientizarea și acceptarea emoțiilor și trăirilor, vă poate îmbunătăți, de asemenea, capacitatea de a vă concentra și de a acorda atenție unui singur lucru la un moment dat, mai arată VeryWellMind.

Vezi și: Stresul cronic: simptome, cauze și remedii. Dafinoiu: Să facem din asta întotdeauna o prioritate

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.