Pe măsură ce îmbătrânim cei mai mulți dintre noi au unele pierderi de memorie, dar pierderea de memorie asociată cu Alzheimer interferează cu viața de zi cu zi și reprezintă o problemă mult mai gravă. În fazele incipiente, persoanele cu Alzheimer pot uita informațiile pe care le-au aflat recent, pot uita date sau evenimente importante și pot pune aceleași întrebări de mai multe ori. Pe măsură ce boala progresează, însă, vor deveni în cele din urmă dezorientați, confuzi și pot fi incapabili să îndeplinească sarcini de zi cu zi. În etapele ulterioare, persoanele cu Alzheimer își pierd capacitatea de a mânca și de a vorbi și pot deveni total dependenți de alții pentru îngrijire.

Persoanele diagnosticate cu Alzheimer trăiesc în medie aproximativ 8 ani după diagnosticare, dar supraviețuirea variază între patru și 20 de ani. Persoanele cu Alzheimer dezvoltă comportamente cu risc ridicat în stadii moderate. În ultimele etape ale bolii, persoanele cu Alzheimer își pierd capacitatea de a răspunde la stimulii din mediul înconjurător și pe cea de conștientizare. De obicei, ei au nevoie de îngrijire permanentă și își pierd treptat abilitatea de a merge, de a sta și, în cele din urmă, de a înghiți. De asemenea, devin vulnerabili la infecții precum pneumonia. Ajung să se piardă sau să se rătăcească iar asta crește riscul de accidente fatale. Despre ce provoacă această cumplită boală se vehiculează tot felul de mituri. Iată care e adevărul:

1) Faci Alzheimer de la cratițele și conservele din aluminiu?

O teorie populară din anii '60 -'70 a fost că expunerea la aluminiu din căni, oale și tigăi, conserve, antiacide sau antiperspirante a cauzat boala Alzheimer. Această teorie a apărut deoarece unele studii au arătat niveluri mai ridicate de aluminiu în creierul persoanelor cu Alzheimer; dar tot așa unele studii nu au arătat acest lucru. Au existat numeroase studii (spre exemplu acesta, link direct) cu privire la posibila conexiune între aluminiu de atunci și nu există, în acest moment, dovezi clare care să susțină teoria că expunerea la aluminiu cauzează boala, arată Asociația americană pentru Alzheimer (link direct).

2) Faci Alzheimer din cauza  Aspartamului?

Nu,nu există nicio dovadă că îndulcitorul artificial aspartam provoacă boala Alzheimer. Îndulcitorul este o combinație de două componente proteice, acidul aspartic și fenilalanina, plus 10% metanol (găsit pe scară largă în fructe, legume și alte alimente vegetale). Corpul descompune componentele din aspartam, la fel cum ar fi atunci când aceste substanțe se găsesc în alimente. Au fost efectuate numeroase studii pentru a afla dacă aspartamul are vreun efect asupra funcției cognitive și până în prezent nu s-a găsit nicio legătură între utilizarea îndulcitorului și pierderea memoriei, după cum au arătat specialiștii de la FDA (link direct sursa informației). La aceeași concluzie au ajuns și experții europeni de la EFSA (link direct sursa informației). 

3) Faci Alzheimer din cauza unor vaccinuri?

Nu, vaccinurile gripale nu provoacă Alzheimer, după cum arată această meta-analiză din 2015 (link direct meta-analiză)! De fapt, contrariul pare să fie adevărat: numeroase studii au arătat că vaccinurile gripale și alte vaccinări duc la un risc redus de boală Alzheimer. 

Un raport din 2001 în Jurnalul Medical Canadian (link direct studiu) a sugerat că adulții mai în vârstă care au făcut vaccinuri împotriva gripei și a altor boli au un risc mai mic de a dezvolta Alzheimer decât cei care nu au făcut vaccinările respective. Cu toate acestea, există riscuri reale de a face gripa, în special la vârstnici.

4) Loviturile la cap provoacă Alzheimer

Unele cercetări au arătat că leziunea cerebrală severă sau moderată poate crește riscul unei persoane care dezvoltă boala Alzheimer sau un alt tip de demență, chiar și la ani după accidentare. Dar nu toți cei care suferă traume severe la cap vor dezvolta demență și sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege legătura posibilă.

Studii recente au sugerat că leziunile cerebrale ușoare traumatice repetate, cum ar fi confuziile ușoare din sporturile de contact precum fotbalul, hocheiul și boxul ar putea fi legate de un tip de demență numit encefalopatie cronică traumatică (CTE).

Leziunile traumatice ale creierului pot fi legate de anumite anomalii proteice cheie găsite în creierul pacienților Alzheimer. Cercetările sugerează, de asemenea, că leziunile traumatice ale creierului pot fi mai susceptibile de a cauza demență la cei care au gena de risc APOE-e4. Dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege aceste conexiuni, arată experții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.