Meningita este o inflamație a fluidului și a membranelor (meninge) din jurul creierului și măduvei spinării. Conf. univ. dr. Voichița Lăzureanu, medic în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara a explicat ce este meningita și cum se manifestă boala.

”Meningita este inflamaţia meningelui/spaţiului subarahnoidian (spaţiul intre foitele interne care învelesc creierul şi măduva spinării). Encefalita este inflamaţia parenchimului cerebral (creier). Cele două entităţi: meningita şi encefalita pot fi boli separate, dar uneori sunt inflamate ambele segmente şi diagnosticul este de meningoencefalita”, arată conf. univ. dr. Voichița Lăzureanu.

Meningita, de mai multe tipuri

Meningita acută infecţioasa poate fi de etiologie:

- bacteriană

- virală

- fungică

- parazitară

”Meningita bacteriană este cea mai severă formă de meningita, cu mortalitate înalta şi sechele neuro-psihice importante (scăderea funcţiei intelectuale, tulburări de memorie, convulsii, abcese cerebrale sau vertebrale, cloanozari, etc).

Cele mai frecvente bacterii care determină meningita sunt:

- pneumococi (streptococcus pneumoniae)

- meningococi (neisseria meningitidis)

- haemophilus influenzae tip B

- staphilococi (staphilococcus spp)

Meningita virală este frecvent secundară şi determină de obicei forme mai uşoare de boală.

Cele mai frecvente virusuri care determină meningita sunt:

- enterovirusurile (Coxsackie, Echo)

- herpesvirusuri (herpes simplex, varicello-zosterian, Epstein-Barr, citomegalvirusul)

- virus urlian (oreion)

- arbovirusuri (ex. West-Nile virus)

Meningitele fungice şi parazitare apar la persoane cu imunosupresie (infecţia cu HIV/SIDA, boli onco-hematologice, vârstnici).

Transmiterea poate fi respiratorie, digestiva, traumatica sau sangvină (de exemplu post proceduri chirurgicale invazive). Otitele, mastoiditele, sinuzitele, pneumonia (mai ales cea pneumococica) sau dispozitivele implantate cerebrale/vertebrale pot reprezenta condiţii predispozante”, mai notează doctorul.

Vezi și: Postul, curățenie spirituală și digestivă. Ce să faci să scapi de pofte: În loc să îți dorești o ciocolată, mai bine faci o rugăciune

Meningita, simptome

Simptomele meningitei precoce pot imita gripă. Simptomele se pot dezvolta pe parcursul mai multor ore sau peste câteva zile.

”Clinic avem triada clasică:

- febră,

- durere de cap (cefalee), care nu cedează la antialgice

- rigiditatea cefei (cel mai frecvent dintre semnele meningiene).

Alte simptome pot fi:

- vărsătura de tip central

- fotofobia (sensibilitatea la lumină)

- poziţia “în cocos de puşcă” sau alte semne de iritaţie meningeana.

La nou-născuţi sau la copii mici apare şi bombarea fontanelei anterioare. În meningita meningococică apar rapid peteşii (leziuni purpurice) prin tulburări masive de coagulare”, mai notează medicul.

Meningita, diagnostic

Medicul de familie sau pediatrul poate diagnostica meningita pe baza unui istoric medical, a unui examen fizic şi a anumitor teste de diagnostic. În timpul examenului, medicul dumneavoastră poate verifica dacă există semne de infecție în jurul capului, urechilor, gâtului și pielii de-a lungul coloanei vertebrale.

”Puncţia lombară este manevră prin care obţinem lichidul cefalorahidian (LCR), care are modificări particulare ce fac diferenţa între diferitele tipuri de meningita (bacteriana, virală, fungică, etc). Analizele bacteriologice, serologice, virusologice, fungice sau parazitare sunt cele prin care se identifica germenele (din lichid cefalorahidian, sânge, exudate) şi ne ajută în conduita terapeutică. Investigaţiile imagistice (computer tomografia şi rezonanţa magnetică nucleară) sunt importante în diagnosticul diferenţial (tumori, abcese, accidente vasculare cerebrale)”, a mai explicat conf. univ. dr. Voichița Lăzureanu pe pagina de Facebook a Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara.

Vezi și: Se cere acces GRATUIT la avort. Scrisoare deschisă către CNAS și Ministerul Sănătății: Protejați femeile! Prețul unui avort ajunge la 4.500 de lei, când salariul minim e 1.524 de lei

Meningita, tratament

Tratamentul depinde de tipul de meningită pe care îl aveți. Meningita bacteriană acută trebuie tratată imediat cu antibiotice intravenoase și, uneori, corticosteroizi. Acest lucru ajută la asigurarea recuperării și la reducerea riscului de complicații, cum ar fi umflarea creierului și convulsiile.

Antibioticele nu pot vindeca meningita virală, iar cele mai multe cazuri se îmbunătățesc singure în câteva săptămâni.

”Tratamentul trebuie început cât mai rapid şi trebuie să includă medicaţie:

- etiologică: antibiotice pentru meningitele bacteriene, antivirale pentru meningitele virale, antifungice sau antiparazitare (antiprotozoare, antihelmintice, antinematode)

- patogenă: depletive, corticoterapie, anticonvulsivante, reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică, anticoagulante

- simptomatică: antialgică, antitermică, antiemetică, etc.

Profilaxia prin vaccinare (antibacteriana şi antivirala) este extrem de importantă în prevenirea îmbolnăvirii şi a complicaţiilor/sechelelor care pot apărea, atât la copii cât şi la adulţi”, mai notează conf univ dr. Voichița Lăzureanu.

Vezi și: Mucegaiul, pericol pentru sănătate. Cum te poate îmbolnăvi. La ce semne să fii atent

Meningita, prevenție

Bacteriile comune sau virusurile care pot provoca meningită se pot răspândi prin tuse, strănut, sărut sau împărtășirea ustensilelor de mâncare, a unei periuțe de dinți sau a unei țigări.

Acești pași pot ajuta la prevenirea meningitei:

Spălați-vă pe mâini. Spălarea atentă a mâinilor ajută la prevenirea răspândirii germenilor. Învățați-i pe copii să se spele des pe mâini, mai ales înainte de a mânca și după ce au folosit toaleta, petrecând timp într-un loc public aglomerat sau mângâind animale. Arătați-le cum să se spele viguros și bine și să-și clătească mâinile.

Practicați o bună igienă. Nu împărțiți băuturi, alimente, paie, ustensile de mâncare, balsamuri de buze sau periuțe de dinți cu nimeni altcineva. Învățați-i pe copii și adolescenți să evite să împărtășească și ei aceste obiecte.

Rămâi sănătos. Menține-ți sistemul imunitar prin odihnă suficientă, exerciții fizice în mod regulat și o dietă sănătoasă cu o mulțime de fructe, legume și cereale integrale proaspete.

Acoperiți-vă gura. Când trebuie să tușiți sau să strănutați, asigurați-vă că vă acoperiți gura și nasul.

Dacă eşti însărcinată, ai grijă de mâncare. Reduceți riscul de listerioză gătind carnea, inclusiv hot dog-ul. Evitați brânzeturile făcute din lapte nepasteurizat. Alege brânzeturi care sunt clar etichetate ca fiind făcute cu lapte pasteurizat.

Unele forme de meningită bacteriană pot fi prevenite prin vaccinare, notează Mayo Clinic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.