Medicamentele pentru cancer nu sunt toate accesibile în România. Țara noastră nu are acces la tratamentele scumpe, însă cele ieftine s-ar putea produce aici.

Dr. Bogdan Tănase, medic chirurg la Spitalul Oncologic București, managerul Institutului Oncologic Prof. Dr. Al. Trestioreanu din București și președintele Alianței Medicilor a vorbit în cadrul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical despre aceste neajunsuri ale sistemului.

Institutul Clinic Fundani, secție de cercetare

Prof. dr. Irinel Popescu a realizat o introducere despre Institutul Clinic Fundeni. Acesta a fost proiectat și să producă și să realizeze activitate de cercetare în domeniul oncologic.

”Continuăm seria începută în acest an dedicată marilor platforme de sănătate din România, având ca exemplu și ca model platforma din Institutul Clinic Fundeni și Institutul Oncologic București și Institutul de Chirurgie de Boli Cardiovasculare CC. Iliescu, deci una din marile platforme medicale ale României.

Pe de o parte, vom încerca să subliniem cât de important este ca România să aibă astfel de platforme medicale. Pe de altă parte, sigur, vom discuta cu fiecare specialist în parte cum se pot integra aceste specialități într-o mare platformă medicală. Astăzi avem plăcerea să stăm de vorbă cu domnul doctor Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic București și medic primar de chirurgie toracică.

Vezi și: Școala pe care a pierdut-o România. Daniel Coriu și Irinel Popescu: Erau creiere! Nu i-a păsat nimănui, e un mare gol. E bine să nu distrugem ceea ce s-a creat!

El a fost înființat mai întâi în anii 50 ai secolului trecut în ceea ce era la vremea respectivă Spitalul Filantropia. De fapt, acolo având fosta clinică a profesorului Amza Jianu și embrionul radioterapiei moderne din România, a apărut pentru prima dată, Institutul Oncologic București, primul institut de profil din țara noastră pentru o boală care se anunța deja că va fi boala secolului.

A fost a secolului 20 poate chiar mai mult. E și a secolului 21, iar în anul 1986 acest institut s-a mutat într-o clădire modernă pentru vremea aceea, în orice caz, în care funcționează și astăzi pe platforma Fundeni.

Pot să anticipez și pot să spun că în cadrul ceea ceea ce numim viitor există deja premizele unei colaborări mai strânse între unitățile medicale de pe platformă și, în mod poate paradoxal, dar pentru unii, foarte ușor de înțeles, această intensificare a colaborării poate să plece chiar de la cercetarea medicală.

Pentru că Platforma Fundeni e și o unitate medicală, dar, e și o unitate de învățământ în același timp, și în mod particulară unitate de cercetare și punctele comune ale cercetării pot să constituie premizele întirii colaborării și la nivel clinic”, a explicat prof. univ. dr. Irinel Popescu.

Vezi și: Amiloidoza, cancerul foarte greu și complicat: simptome, tratament. Coriu: Nu exista până în 2005! Terapia care a făcut Revoluție în supraviețuire. Înainte dădeam 6 luni pacientului

Institutul Clinic Fundeni, biobază de cercetare

”Institutul Oncologic are o vechime, este înființat în anii 30 ai secolului trecut și în momentul când s-a mutat în locația existentă în anii 90 viziunea celor care au înființat sau au vrut să facă acest institut aici a fost una destul de generoasă, în sensul că au gândit institutul ca pe de o parte o bază clinică care să aibă grijă și să trateze pacienții, pe de altă parte aveau în vedere înființarea unei biobaze și a unui sector de cercetare care să facă activitatea de cercetare la vremea aceea pe animale de experiență, era și pe culturi de celule, dar era o parte dezvoltată de animale de experiență, care acum nu mai este de actualitate.

Mai era și o parte care a fost, s-a dorit a fi dezvoltată de sinteză de medicamente, care din cauza contextului, n-a mai fost dusă și practic n-a fost funcțională niciodată. Deci, în momentul acesta am rămas adiacent institutului de de altfel era și o unitate de învățământ, era Liceul Sanitar Fundeni.

Deci, cumva, mă rog, în limitele epocii respective, se doar a fi o o instituție care să fie integrată și care să acopere mai multe paliere,și cercetarea, activitatea clinică și activitatea de învățământ, precum și s-au gândit ei sinteza medicamentului, la care România avea pretenția să să participe”, a precizat dr. Bogdan Tănase, medic chirurg la Spitalul Oncologic București, managerul Institutului Oncologic Prof. Dr. Al. Trestioreanu din București și președintele Alianței Medicilor a explicat în exlusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.

Vezi și: Frecați-vă părul cu folie de aluminiu. Acest truc ingenios face minuni

România, tradiție în sinteza de medicamente

”Ați atins un punct sensibil, n-am nicio ezitare să elaborăm puțin ideea. Se știe că România a avut o tradiție în sinteza de medicamente, a avut o și tradiție în producția de vaccinuri, a avut o tradiție în mai multe domenii în care această tradiție s-a pierdut și sigur că nu putem eluda faptul că nu ne-a favorizat conjunctura.

Deci, în loc să continuăm această tradiție și să fim ajutați s-o continuăm, cerințele globalizării până la urmă au condus la aproape desființare industriei autohtone de medicamente.

Stadiu actual acesta este cu atât mai mult o unitate care nu era una foarte mare, dar care ar fi produs fără discuție medicamente foarte necesare bolnavilor de cancer nu mai există.

Și întrebarea este și de altfel, problema supusă discuției și dezbaterii. În ce măsură România mai are nevoie de ceea ce avea o dată că ai industrie în curs de dezvoltare sau ne mărginim la importa aceste medicamente pă piața internațională”, a spus prof. univ. dr. Irinel Popescu.

Vezi și: Ațipeala, somnul scurt de zi, și beneficiile sale. Cât de des trebuie să fie, dar și care este ora indicată să ațipești

Ce ne lipsește pentru a produce medicamentele oncologice

”Industria românească are un Anbibiotice Iași, de exemplu, unitate care este competitivă pe plan național și internațional. Dar dincolo de asta, referitor la medicamente oncologice, în momentul de față noi avem probleme nu neapărat cu medicamentele scumpe, pe care probabil că nici n-am putea să le producem din cauză că procesul tehnologic în sine este destul de complicat.

Dar medicamentele ieftine, care în momentul de față nu mai sunt supuse unui patent, sunt medicamente generice și nu au un proces așa de complicat, de producție și probabil că industria românească ar putea să le producă.

Mai ales că pentru cei pentru firmele externe care ne aprovizionează, să producă un medicament pentru piața românească este destul de neinteresant și este destul de nerentabil, motiv pentru care sunt și de multe ori discontinuități în aprovizionarea cu aceste medicamente”, a spus dr. Bogdan Tănase, medic chirurg la Spitalul Oncologic București, managerul Institutului Oncologic Prof. Dr. Al. Trestioreanu din București și președintele Alianței Medicilor a explicat în exlusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.

*Dacă îți place articolul, ne poți susține cu un share pe Facebook

Vezi mai multe în VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.