Legumele cu frunze verzi protejează sănătatea ficatului

Un compus din frunzele verzi de salata, rucola, telina si spanac protejează ficatul
Un nou studiu publicat în jurnalul Proceedings al Academiei Naționale americane de Științe (PNAS) arată că un compus prezent în legumele cu frunze verzi ajută la prevenirea bolii de ficat gras nonalcoolic la șoareci. E vorba de spanac, salata, rucola și țelină!

Boala de ficat gras nonalcoolic (NAFLD) sau steatoza hepatică este o afecțiune în care grăsimea se acumulează în ficat. Între 30 și 40% dintre adulți din Statele Unite trăiesc cu NAFLD.

Afecțiunea este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii cronice de ficat din țările occidentale, iar experții o asociază cu obezitatea, excesul de greutate și factorii de risc metabolic.

În prezent, nu există tratamente aprobate pentru NAFLD, care poate progresa în boli mai grave, cum ar fi steatohepatita nonalcooliă (NASH), fibroza și ciroza. Medicii recomandă pacienților să piardă în greutate, să aleagă alimente sănătoase și să facă mai multă activitate fizică pentru a reduce grăsimea din ficat.

Un nou studiu, însă, deschide calea pentru un tratament al acestei boli. Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au publicat o lucrare în care arată că nitratul anorganic - un compus care se găsește în mod natural în legumele cu frunze verzi - poate reduce acumularea de grăsime în ficat.

Mattias Carlström, profesor asociat la Departamentul de Fiziologie și Farmacologie al Institutului Karolinska, este unul dintre cercetătorii de vârf și autorii studiului.

Nitratul anorganic este esențial pentru sănătatea ficatului

Carlström și colegii săi au studiat efectele suplimentării unei diete bogate în grăsimi, cu conținut ridicat de zahăr, cu nitrat alimentar la șoareci.

Ei au împărțit șoarecii în trei grupe și i-au hrănit, pe fiecare, cu o dietă diferită. Grupul de control a primit o dietă normală, în timp ce grupul cu dietă bogată în grăsimi a mâncat echivalentul unei diete occidentale, iar al treilea grup a primit o dietă bogată în grăsimi cu supliment de nitrați.

După cum era de așteptat, șoarecii din grupul cu dietă bogată în grăsimi au câștigat în greutate și masă de grăsime și le-a crescut nivelul de zahăr din sânge. Cu toate acestea, toți acești markeri au fost semnificativ mai mici în grupul care a primit de asemenea nitrați.

Carlström a explicat rezultatele, spunând că atunci „când am fost suplimentat cu nitrat dietetic la șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi și zahăr, am observat o proporție semnificativ mai mică de grăsime din ficat".

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că rozătoarele care au primit nitratul au avut presiunea sanguină scăzută și sensibilitatea la insulină mai bună decât în cazul celor cu o dietă bogată în grăsimi fără nitrat.

Stimulează metabolismul, elimină grăsimile

Cercetări anterioare, explică anchetatorii, a arătat că nitratul alimentar stimulează metabolismul celular. De asemenea, au sugerat că legumele cu frunze verzi pot proteja împotriva condițiilor metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2.

Cercetătrii știu, de asemenea, că un consum ridicat de fructe și legume are un efect pozitiv asupra funcției cardiovasculare.

Credem că aceste boli sunt legate prin mecanisme similare", arată Carlström, „în cazul în care stresul oxidativ provoacă semnalizare de oxid nitric compromis, care are un impact negativ asupra funcțiilor cardiometabolice".

Cercetătorii explică și faptul că în comunitatea medicală încă nu știe exact ce compuși fac legumele cu frunze verzi atât de sănătoase. „Nimeni nu s-a concentrat încă pe nitrat, despre care noi credem că este cheia", continuă Carlström.

Acum vrem să efectuăm studii clinice pentru a investiga valoarea terapeutică a suplimentelor de nitrați pentru a reduce riscul de steatoză la ficat. Rezultatele ar putea duce la dezvoltarea de noi abordări farmacologice și nutriționale", notează Mattias Carlström.

Legumele cu frunze verzi cu cea mai mare concentrație de nitrat anorganic includ „țelină, spanac, salată și rucola", a explicat cercetătorul, între-un material dat publicității de Institutul Karolinska.

Nu e nevoie de cantități uriașe pentru a obține efectele protectoare pe care le-am observat - doar aproximativ 200 de grame pe zi", arată Carlström. „Din păcate, însă, mulți oameni aleg să nu mănânce destule legume în ziua de azi", adaugă el.

Studiul, integral, poate fi consultat AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel