Boala cardiacă valvulară este una din bolile de inimă care afectează milioane de oameni pe glob. În State circa 5 milioane de persoane sunt diagnosticate în fiecare an, susține Asociația Americană a Inimii.

Boala cardiacă valvulară: ce este

Valvele se află la ieșirea din fiecare dintre cele patru camere ale inimii și mențin fluxul de sânge într-o singură direcție prin inimă, se explică pe medicinenet.com.

„Cele patru supape de inimă se asigură că sângele curge întotdeauna liber în direcția înainte și că nu există scurgeri înapoi. Sângele curge din atriul drept și stâng în ventricule prin valvele mitrale și valvele tricuspid. Când ventriculele sunt pline, supapele mitrale și tricuspid se închid. Acest lucru împiedică sângele să curgă înapoi în atriu, în timp ce ventriculii se contractă.

Odată ce ventriculele încep să se contracteze, valvele pulmonare și aortice sunt forțate să se deschidă și sângele este pompat din ventricule prin valvele deschise în artera pulmonară către plămâni, aorta și corp. Când ventriculele termină contractarea și încep să se relaxeze, valvele aortice și pulmonare se închid. Aceste valve împiedică sângele să revină în ventriculi. Acest model este repetat mereu, cauzând fluxul sanguin continuu către inimă, plămâni și corp", potrivit sursei citate.

Boala cardiacă valvulară: tipuri

1. Stenoza valvulară - când o deschidere a valvei este mai mică decât în mod normal. Deschiderea îngustată poate face inima să funcționeze foarte greu. Asta poate duce la insuficiență cardiacă și alte simptome. Toate cele patru valve pot fi stenotice (întărite, restricționând fluxul sanguin).

2. Insuficiență valvulară - când o valvă nu se închide strâns. Dacă valvele nu se închid, sângele se va scurge înapoi pe valvă. Pe măsură ce scurgerea se înrăutățește, inima trebuie să muncească mai mult pentru a compensa valva cu scurgeri și mai puțin sânge poate să curgă în restul corpului. 

Boala cardiacă valvulară: cauze

Se poate dezvolta înainte de naștere (congenitală) sau poate fi dobândită în timpul vieții. Uneori cauza bolii cardiace valvulare este necunoscută. Cel mai adesea afectează valva aortică sau pulmonară.

Febra reumatică este cauzată de o infecție bacteriană netratată (de obicei, streptococ). Din fericire, introducerea de antibiotice pentru a trata această infecție a redus dramatic numărul acestor infecții. Infecția inițială apare de obicei la copii, dar problemele cardiace asociate cu infecția nu pot fi văzute decât după 20-40 de ani mai târziu.

Endocardita apare când germenii, în special bacteriile, intră în fluxul sanguin și atacă valvale cardiace, provocând creșteri și găuri în valve și cicatrizări. Acest lucru poate duce la scurgeri ale valvelor. Germenii care provoacă endocardită intră în sânge în timpul procedurilor dentare, intervențiilor chirurgicale, consumului de droguri sau infecțiilor severe.

Există multe schimbări care pot apărea la supapele inimii: Chordae tendineae/mușchii papilari se pot întinde sau rupe; inelul valvei se poate dilata (deveni larg); prolaps de valvă mitrală (MVP) este o condiție foarte frecventă, care afectează 1 până la 2% din populație (este vorba de populația SUA).

Boala cardiacă valvulară: simptome

Scăderea respirației și/sau dificultatea de a respira. Puteți observa cel mai mult acest lucru atunci când sunteți vă desfășurați activitățile zilnice normale sau când vă așezați în pat. Este posibil să aveți nevoie să dormiți sprijinit pe câteva perne pentru a respira mai ușor. Alte simptome: slăbiciune sau amețeli, disconfort în piept, palpitații, umflarea gleznelor, a picioarelor sau a abdomenului, creștere rapidă în greutate.

Simptomele nu se referă întotdeauna la gravitatea bolii valvei. Este posibil să nu aveți simptome și să aveți o boală severă a valvei.

Boala cardiacă valvulară: diagnostic

Cardiologul vă poate spune dacă aveți această afecțiune vorbind despre simptomele și efectuând un examen fizic - va asculta inima  să audă sunetele pe care le face când valvele se deschid și se închid; vă poate spune dacă inima este mărită sau dacă ritmul cardiac este neregulat; va asculta plămânii pentru a afla dacă rețineți lichid, ceea ce arată că inima nu pompează sânge așa cum ar trebui. Prin consult, medicul poate găsi indicii despre circulația și funcționarea celorlalte organe.

Medicul poate recomanda alte teste de diagnosticare: ecocardiografie, ecocardiografie transesofagiană, cateterizare cardiacă (numită și angiogramă), scanări cu radionuclizi, imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).
Analizând rezultatele, repetate în timp, medicul vă poate vedea, de asemenea, evoluția bolii valvei. Acest lucru îl va ajuta să ia decizii legat de tratamentul dumneavoastră.

Boala cardiacă valvulară: tratament

Tratamentul bolii cardiace valvulare depinde de tipul și severitatea bolii valvei.

Ar fi bine să le spuneți medicilor și dentiștilor că aveți boli ale valvei și mergeți la medic dacă aveți simptome de infecție - dureri în gât, dureri corporale generale, febră; să aveți grijă de dinți și gingii pentru a preveni infecțiile; să consultați periodic dentistul; să luați antibiotice înainte să vă supuneți unei proceduri care poate provoca sângerări cum ar fi orice operație dentară.

Medicul vă poate prescrie medicamente ca să trateze simptomele și să diminueze șansele de deteriorare suplimentară a valvei. Unele medicamente pot fi oprite după ce ați avut o intervenție chirurgicală pentru a vă corecta problema. Este posibil ca altele să le luați toată viața.

Urmați sfaturile cardiologului când luați medicamentele și mergeți periodic la consult chiar dacă nu aveți simptome.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.