Tensiunea arterială reprezintă presiunea cu care sângele este pompat către inimă și are o valoare care poate diferi de la un moment la altul. Această variație este determinată de o serie de factori, în ambele situații, la tensiunea mărită (hipertensiune, adică peste 120/80 milimetri coloana de mercur) sau la tensiunea micșorată (sub 90/60 mm Hg).

Dacă hipertensiunea arterială este cea care pune cele mai multe probleme de sănătate, hipotensiunea, fără prea multe simptome, în unele condiții poate să pună viața în pericol.

Hipotensiunea arterială este definită ca o tensiune mai mică de 90/60 mm Hg, însă nu este obligatoriu ca ambele valori să fie scăzute, este suficient ca una dintre ele să fie sub aceste valori.

Hipotensiunea - cauze și factori de risc

Cauza hipotensiunii nu este una foarte clară, însă aceasta a fost asociată cu:

- sarcina;

- probleme hormonale, ca de exemplu hipotiroidismul, diabetul sau hipoglicemia;

- unele medicamente eliberate fără prescripție medicală;

- reacție adversă la medicamentele cu prescripție medicală, cum ar fi cele pentru hipertensiune, depresie sau boala Parkinson;

- insuficiență cardiacă;

- aritmii cardiace;

- dilatarea vaselor de sânge;

- epuizare sau accident vascular cerebral din cauza căldurii;

- carențe nutritive: carența de vitamina B12, folați și fier pot determina anemie și, consecutiv acesteia, hipotensiune arterială;

- boli de ficat.

Scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate să pună viața în pericol și poate să fie cauzată de o serie de factori, printre care:

- pierderea de sânge în urma unei hemoragii;

- temperatura scăzută sau crescută a corpului;

- sepsis;

- deshidratarea severă din cauza vărsăturilor, diareei sau a febrei;

- reacție la medicamente sau alcool;

- reacție alergică severă, anafilaxie, care provoacă bătăi neregulate ale inimii.

Tipuri de hipotensiune arterială

În funcție de cauze și factori, hipotensiunea poate fi clasificată în mai multe categorii. Cele mai comune tipuri de hipotensiune sunt:

Hipotensiunea ostostatică poate avea mai multe cauze:

- hidratarea;

- menținerea poziției orizontale pentru un interval mai mare de timp;

- sarcina;

- diabetul;

- problemele cardiace:

- căldura excesivă;

- venele varicoase de dimensiuni mari;

- medicamentele diuretice, beta-blocante, antidepresivele.

Vezi și: Tensiunea arterială, influențată de căldură. Care sunt valorile normale

Hipotensiunea postprandială apare în general la adulții în vârstă, la 1-2 ore după masă și se manifestă prin amețeli sau leșin.

Hipotensiunea mediată neuronal afectează în special copiii și adulții tineri și pare să fie cauzată de un defect de comunicare între creier și inimă. Se manifestă printr-o stare de leșin după statul prelungit în picioare.

Hipotensiunea Shy-Drager. Shy-Drager este un sindrom rar, cu simptomatologie asemănătoare bolii Parkinson. Sistemul nervos autonom se deteriorează treptat și,odată cu el, au de suferit și funcțiile involuntare de tipul tensiunii arteriale, frecvenței cardiace și respiratorii sau digestiei, notează Mayo Clinic.

Hipotensiunea arterială - diagnostic și tratament

Suspiciunea de hipotensiune apare atunci când la persoane aparent sănătoase apare senzația de amețeală, leșin sau slăbiciune.

Primul pas în stabilirea diagnosticului de hipotensiune arterială se face consecutiv măsurării tensiunii la pacientul aflat în poziție culcată, așezat și în picioare.

Pe lângă acestea, medicul poate recomanda și o serie de investigații, precum:

- hemoleucogramă;

- determinarea electroliților, care poate indica o deshidratare, carență de nutrienți, insuficiență renală;

- concentrația de cortizol;

- culturi de sânge și de urină;

- examene radiologice;

- electrocardiogramă;

- monitorizare Holter;

- ecocardiogramă.

Vezi și: Varicele, de ce apar și cum le tratăm. Care e rolul ciorapilor compresivi. Trifan: Un cheag se poate duce la inimă sau plămân. Embolia pulmonară, a treia cauză de deces

Tratamentul se recomandă în funcție de cauza apariției hipotensiunii, astfel medicul poate sugera o dietă bogată în sare, precum și alegerea alimentelor care să nu ofere o stare de amețeală, odihnă după masă, consumul de lichide nealcoolice, limitarea băuturilor alcoolice, hidratarea suplimentară în perioada caldă, revizuirea medicație în cazul în care aceasta este cauza hipotensiunii, activitate fizică, atenție la schimbarea posturii din așezat sau întins, dormitul cu capul mai ridicat, evitarea greutăților, reducerea expunerii la băi/dușuri fierbinți, folosirea unor ciorapi de compresie.

Tratamentul medicamentos este impus doar în anumite forme de hipotensiune arterială. Acesta poate cuprinde:

- medicație pentru o altă boală, în cazul în care episoadele sunt declanșate de o afecțiune preexistentă (diabet sau boală cardiacă);

- medicație pentru creșterea tensiunii, în special în cazul persoanelor care suferă de hipotensiune ostostatică, iar schimbarea stilului de viață nu le-a ajutat;

- tratament de urgență pentru starea de șoc.

De asemenea se poate administra și un tratament naturist care contribuie la eliminarea potențialelor cauze declanșatoare, prin administrarea de vitamina B12 (ca supliment sau din alimente - ouă, cereale, carne, drojdie), de magneziu, de cofeină și teină (cafea sau ceai verde) și folați (asparagus, fasole, linte, citrice, ouă, ficat și legume cu frunze verzi), notează WebMD.

Hipotensiunea arterială - complicații

Deși hipotensiunea nu este indicatorul unei probleme de sănătate, mai mult, poate să fie ținută sub control prin adoptarea unui stil de viață sănătos, un astfel de episod, chiar și ocazional poate să aibă complicații pentru respectiva persoană.

O scădere bruscă de tensiune determină nu doar amețeală, dar poate duce și la pierderea cunoștinței, iar dacă episodul are loc pe neașteptate, se poate ajunge la accidente și căzături, în cazul persoanelor în vârstă fiind nevoie chiar de internare în spital.

De asemenea, persoana care are un episod de hipotensiune poate intra în stare de șoc, care este o urgență major. Simptomele  stării de șoc sunt:

- piele rece și umedă;

- ritm cardiac rapid și neregulat;

- respirație accelerată, arată Healthline. 

Vezi și: Bolile cardiovasculare, 9 factori de risc. România, în TOP. Trifan: Un pacient care a renunțat la fumat, după 2 - 3 ani, este la același risc cu o persoană care nu a fumat niciodată

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.