Magneziul este unul dintre minerale care se găsește în mod natural în alimente, de origine vegetală și animală, dar și în organismul uman. Magneziul are un rol important în corp, prin cele peste 300 de reacții enzimatice, iar prezența sa este necesară pentru buna funcționare a sistemului muscular și osos, precum și a celui nervos.

Dacă deficitul de magneziu este cauză pentru apariția diabetului de tip 2 și a osteoporozei, excesul de magneziu, cunoscut și ca hipermagnezie, poate duce la simptome severe, cum ar fi dificultăți respiratorii, hipotensiune sau chiar stop cardiac.

Magneziul, rolul în organism

Magneziu îndeplinește multe funcții în organism, iar printre cele mai importante se află:

- sinteza proteinelor

- formarea sănătoasă a oaselor

- reglarea tensiunii arteriale

- producerea de energie

- funcția nervoasă

- controlul zahărului din sânge

- susținerea sistemului imunitar.

Potrivit INS, dozele zilnice recomandate de magneziu diferă în funcție de vârstă și sex, astfel:

- 1-3 ani: 80 mg

- 4-8 ani: 130 mg

- 9-13 ani: 240 mg

- 14-18 ani: 410 mg (băieti), 360 mg (fete)

- 19-30 ani: 400 mg (bărbați), 310 mg (femei)

- 31-50 ani: 420 mg (bărbați), 320 mg (femei)

- persoanele peste 51 de ani: 420 mg (bărbați), 320 (femei).

Femeile gravide trebuie să își mărească doza de magenziu cu 40 de mg pe zi.

Magneziu, surse din alimente

Magneziu se găsește într-o varietate de alimente, în special în cele cu un conținut ridicat de fibre. Cele mai bune surse sunt nucile, legumele cu frunze verzi, leguminoasele și cerealele.

Cele mai importante surse de magneziu sunt:

- migdalele

- spanacul

- nuci caju

- alune

- pâine de grâu

- avocado

- cartofi

- lapte de soia

- iaurt degresat

- banane

- pește

- păsări de curte

- carne de vită

- ciocolată neagră, arată Healthline.

Hipermagnezia, riscuri

Hipermagnezia este rară deoarece rinichii se ocupă de eliminare excesului de magneziu, însă o supradoză cu magneziu este întâlnită în cazul persoanelor cu afecțiuni renale și apare mau ales atunci când sunt administrate medicamente cu un conținut ridicat de magneziu, precum laxativele sau cele antiacide.

În acest sens, persoanele aflate la risc sunt atenționate cu privire la utilizarea suplimentelor de magneziu ori a medicamentele ce conțin acest mineral.

Printre riscurile asociate cu o supradoză de magneziu se află bolile de inimă și afecțiunile gastro-intestinale.

Vezi și: Clostridium perfringens, bacteria identificată în Dunăre. Te poți îmbolnăvi într-un mod foarte simplu

Hipermagnezia, simptome

Conform ODS, responsabil de suplimentele alimentare, simptomele supradozei cu magneziu includ:

- diaree

- greață și vărsături

- letargie

- slăbiciune musculară

- conducție electrică anormală la nivelul inimii

- tensiune arterială scăzută

- retenție de urină

- dificultăți respiratorii

- stop cardiac.

Pentru a contracara supradozarea cu magneziu este necesară administrarea intravenoasă a gluconatului de calciu, care are efectul reversibil al excesului de magneziu.

Mai mult decât atât, persoanelor cu afecțiuni renale nu le este recomandată suplimentarea acestui mineral decât cu acordul medicului curant.

Important de reținut este faptul că administrat într-o doză foarte mare, magneziul poate fi fatal, notează WebMD.

Suplimentarea cu magneziu și interferența cu alte medicamente

Suplimentarea cu magneziu poate duce la unele interacțiuni medicamentoase. Astfel, medicamentele care pot interfera cu cu suplimentele sau chiar afecta nivelul de magneziu includ:

- bifosfații orali care tratează osteoporoza

- antibioticele tetracicline, inclusiv doxicilina și demeclociclina

- antibiotice cu chinoline, inclusiv levoflixacina și ciprofloxacina

- diuretice

- inhibitori ai pompei de protoni cu prescripție medicală, notează Medical News Today.

Nervozitatea, semn al deficitului de magneziu și vitamina D. Dr. Ene: Poate să influențeze multe boli cronice

Unele dintre deficitele de vitamine și minerale le resimțim mai mult decât pe altele, mai ales prin prisma manifestărilor pe care le dau acestea.

Potrivit dr. Laura Ene, specialist în nutriție și boli metabolice, deficitul cel mai răspândit de vitamine este cel de vitamina D. Și asta pentru că această vitamină este ”fabricată” de către piele, prin simpla expunere la soare.

”De teama cancerelor de piele, acum ne ungem cu creme cu factor de protecție foarte înalt, și foarte bine facem, însă nu mai absorbim suficientă vitamina D.

Deficitul de vitamina D nu se simte ca atare, însă poate să producă oboseală, apatie și poate să influențeze multe boli cronice. Poate să influențeze statusul proinflamator din corpul nostru.

O altă vitamină care dacă lipsește din corp, iar dacă există carențe ne face rău pentru că poate să ducă într-o anemie și în probleme neurologice este deficitul de B12, foarte des întâlnit la persoanele vegetariene și vegane. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Cum și câtă ciocolată să mănânci pentru a nu deveni dependent de dulce. Nutriționist: Răutatea dulcelui este atenuată și ne ajută la slăbit

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.