Grăsimile saturate sunt inamicul public numărul unu al organismului nostru. În comunitatea științifică este bine stabilit că nivelurile ridicate ale acestor grăsimi au un impact negativ asupra capacităților mintale, crescând riscul de demență. 

Creierul nu consumă prea multe grăsimi saturate după adolescență. Totuși, un aport ridicat de grăsimi saturate în dietă poate provoca inflamație în întregul corp și poate reduce fluxul de oxigen, mai ales cel spre creier. Creierul este lacom când vine vorba de oxigen, așa că este probabil ca și cea mai mică lipsă de circulație să-i afecteze performanța. În plus, prea multe grăsimi saturate pot crește riscul bolilor de inimă și al diabetului de tip 2, care, la rândul lor, cresc riscul apariției demenței.

Vezi și: 10 alimente care asigură nivelul de serotonină din creier. Pot avea beneficii uimitoare asupra organismului

Un studiu realizat pe 800 de participanți vârstnici a demonstrat că persoanele care au mâncat constant cele mai multe grăsimi saturate au prezentat un risc de patru ori mai mare de apariție a deteriorării cognitive, pe măsură ce au înaintat în vârstă, în comparație cu cele care au consumat cantitatea cea mai mică. Mai exact, era mult mai probabil ca persoanele care au consumat mai mult de 25 g de grăsimi saturate pe zi să dezvolte demență în anii următori decât cele care au îngerat jumătate de cantitate (13 g pe zi). 

Concret, șase felii de bacon conțin 25 g de grăsimi saturate. Astfel că, reducerea celor șase felii de bacon la trei poate diminua riscul de demență la o pătrime. 

Studii ulterioare au arătat că și cele 13 g pe zi, deși mai puțin rele decât cele 25g, sunt tot prea multe. De exemplu, un studiu cu 6 000 de subiecți vârstnici a demonstrat că aceia care au mâncat zilnic 13 g de grăsimi saturate (sau mai mult) au avut o probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta alterare cognitivă față de cei care au mâncat mai puțin de 7 g de grăsimi saturate pe zi. Iar acum, am ajuns la o felie și jumătate de bacon pe zi.

Grăsimile saturate cresc rata declinului abilităților cognitive pe măsură ce îmbătrânim. În timp ce corpul are nevoie de grăsimi saturate pentru a se menține sănătos, în ceea ce privește creierul, cu cât mai puține grăsimi saturate, cu atât mai bine. În prezent, majoritatea nutriționiștilor recomandă să ne propunem o dietă care nu include mai mult de 5-6% de calorii din grăsimi saturate pe zi. Dacă urmezi o dietă cu 2 000 de calorii zilnic, nu mai mult de 120 din aceste calorii ar trebui să provină din grăsimi saturate, însemnând aproximativ 13 g pe zi sau 3 felii de bacon, ceea ce este în concordanță cu studiile menționate anterior. 

Dacă te întrebi ce tip de carne sau produse lactate sunt sigure, iată una dintre regulile de aur. Alimentele grase organice, proaspete sunt mult mai bune decât acelea procesate de orice fel. Când consumi alimente de origine animală, asigură-te că mănânci ouă, carne de pui, de curcan și bucăți slabe de carne de vită de la animalele crescute în ferme, în aer liber, hrănite cu iarbă. 

Vezi și: Stil de viață sănătos și echilibrat: Ce înseamnă și cum putem trăi în echilibru

În ceea ce privește produsele lactate, cele din lapte organic, integral, ca iaurtul și chefirul, sunt cea mai bună opțiune. În afară de faptul că asigură un raport mai bun de grăsimi nesaturate la grăsimi saturate, ele au beneficiul suplimentar de a conține bacterii active vii, care susțin sistemele digestiv și imunitar deopotrivă. În schimb, alimentele procesate, precum brânza topită, iaurtul îndulcit, înghețata din comerț, budincă și majoritatea băuturilor cu lapte ar trebui să fie limitate sau poate chiar eliminate din dieta ta. Aceste alimente nu sunt bogate în tipul de grăsimi saturate care nu au nicio utilitate pentru creier și conțin multe alte ingrediente dăunătoare, printre care și grăsimile trans. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.