Malign este un termen folosit pentru a descrie afecțiuni sau formațiuni care sunt cancerigene. Caracteristica lor principală este capacitatea de a se răspândi și de a invada țesuturile adiacente sau alte părți ale corpului. Aceasta este cunoscută sub numele de metastază.

Tumorile maligne sunt adesea considerate periculoase și necesită o abordare terapeutică agresivă, cum ar fi chirurgia, radioterapia, chimioterapia sau terapiile țintite, pentru a preveni extinderea și răspândirea lor.

"Referitor la tumori maligne sau la limită. În neurochirurgie avem cuvântul "la limită", pe care îl avem și în ginecologie, dacă vreți un termen englez: borderline. Nu toate tumorile sunt maligne, nu toate tumorile sunt benigne. Sunt unele la limită între malign și benign.

De aici sunt din originea unor celule de suport gliale, glioame, adică noi în cap n-avem cum am crede, numai neuroni, avem și niște celule care susțin neuroni în jur. Din aceste celule astrogliale care sunt și în jurul nervilor se dezvoltă aceste tumori, glioame care pot ajunge tumori foarte maligne", a declarat Dr. Dan-Răzvan Benția, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DC MEDICAL.

Glioamele reprezintă unul dintre cele mai severe tipuri de tumori cerebrale, cu unul dintre cele mai temute subtipuri fiind glioblastomul. Aceste tumori se formează în celulele gliale, structurile de susținere ale creierului, și pot avea consecințe devastatoare pentru pacienți.

Glioamele se manifestă în diferite grade de malignitate, de la cele benigne la cele maligne. Cu toate acestea, chiar și glioamele considerate benigne pot avea potențialul de a deveni maligne. Glioblastomul, în particular, este cunoscut pentru agresivitatea sa. Caracterizat prin creștere rapidă și invazivitate în țesutul cerebral sănătos, acesta este adesea asociat cu un prognostic rezervat.

"Atenție, glioblastomul, poate ați auzit. Este cea mai malignă tumoră din cap. E îngrozitoare, cu o supraviețuire în era pre-oncologică de trei luni în anii 60-70, în România.

Trei luni pentru un pacient, să zic, la 40 de ani, era catastrofală treaba. Trei luni, operat!", a conchis medicul.

Glioblastomul este cea mai frecventă și gravă formă de tumoare cerebrală malignă. Acesta se dezvoltă din celulele gliale, care sunt celulele de susținere ale creierului.

Una dintre caracteristicile sale definitorii este agresivitatea, cu o creștere rapidă și capacitatea de a invada țesutul cerebral sănătos înconjurător. Deși reprezintă doar aproximativ 15% dintre tumorile cerebrale diagnosticate, glioblastomul este asociat cu un prognostic nefavorabil.

Simptomele glioblastomului pot varia, dar pot include:

- dureri de cap severe

- convulsii

- schimbări de comportament

- dificultăți de vorbire sau de mișcare, precum și alte semne neurologice.

Diagnosticul se realizează prin imagistică cerebrală, cum ar fi rezonanța magnetică (RMN) și tomografia computerizată (CT), urmată de biopsie pentru confirmare.

În ciuda avansării tehnologiei medicale și a cercetării continue, tratamentul glioblastomului rămâne o provocare majoră. Opțiunile terapeutice includ chirurgia pentru a îndepărta cât mai mult posibil din tumoare, radioterapia și chimioterapia. Cu toate acestea, din cauza agresivității și rezistenței la tratament, rata de supraviețuire pe termen lung rămâne scăzută, cu majoritatea pacienților decedând în decurs de 12-15 luni după diagnostic.

Care sunt cauzele glioblastomului

Cauzele exacte ale glioblastomului, ca și ale altor tipuri de tumori, rămân în mare parte necunoscute. Cu toate acestea, cercetările au identificat anumiți factori care pot crește riscul de dezvoltare a unui glioblastom:

Mutatii genetice și moleculare: Anumite mutații genetice și anomalii moleculare pot juca un rol în dezvoltarea glioblastomului.

Expunerea la radiații cum ar fi expunerea la radiații solare sau expunerea la radiații naturale din sol și rocă sau tratamentele de radiație anterioare pentru alte afecțiuni.

Expoziție la anumite substanțe chimice, inclusiv anumite substanțe utilizate în industrie sau în anumite medii de lucru, pot fi asociate cu un risc crescut de glioblastom.

Factori ereditari

Factori de mediu și stilul de viață: Deși legătura este încă studiată, unii cercetători explorează posibilitatea ca anumite factori de mediu sau obiceiuri de viață, cum ar fi dieta, să aibă un impact asupra riscului de glioblastom.

Vezi mai multe în VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.