Cu toții suntem în căutarea dietei potrivite, care să ne dea și aportul necesar de nutrienți, dar și să ne ajute pentru a da jos câteva kilograme, sau de ce au pune câteva, ori a ne menține la o greutate anume.

”În anii '50-'60 s-a descris științific modelul alimentar mediteraneean, cunoscut ca 'studiul celo 7 țări', un studiu comandat în zona cretană.

Ce au descoperit acești oameni de știință a fost că persoanele din țările din zona mediteraneeană, în care alimentația este cu totul altfel, au longevitate ridicată, risc scăzut de boli cardiovasculare, face bine pentru diabet, prevenția diabetului.

Și, ceva ce este interesant, care a și apărut într-o revistă științifică de săptămâna trecută, este vorba de un consiliu al Asociației Americane de Medicină al Stilului de viață, care, împreună cu Societatea Americană a Endocrinologilor recomandă dieta mediteraneeană ca model bazat pe plante pentru remisia diabetului, pentru vindecarea diabetului, ceea ce este foarte important. A diabetului de tip 2, ca să nu dăm chiar speranțe false”, a spus dr. Anca Hâncu, medic nutriționist, la ”Neatza cu Răvan și Dani” de la Antena 1.

Dieta DASH reglează hipertensiunea. Bilic: Are beneficii pentru sănătate și SILUETĂ

Ce conține dieta mediteraneeană

Dieta mediteraneeană se bazează pe vegetale, iar sursa de grăsime este în principal uleiul de măsline, iar pe partea de carne este folosit peștele alb, cât de des se poate, dar și pește gras (somon, ton, macrou, sardină), de două-trei ori pe săptămână, carne de pasăre, carne de curcan, carne de pui, carne albă, care poate fi și cea de porc, cotletul mai exact.

Leguminoasele se consumă de 2-3 ori pe săptămână, putând fi înlocuită porția de carne cu una de fasole sau de năut ori humus.

Cerealele integrale  - orez negru, orez brun, orez roșu, iar în ceea ce privește pâinea, este recomandată cea neagră, cu cereale și cu semințe.

Fructul devine desertul preferat, iar acel desert special va fi doar ocazional.

”Dieta mediteraneeană este de fapt și un model de viață, care înseamnă să mănânci și să gătești cu prietenii, cu cei dragi, să ieși în lume, să socializezi și să faci mișcare”, a precizat dr. Anca Hâncu.

Mai mult, susține nutriționistul, mirarea pe care unii au observat-o la italieni, cei mai mari consumatori de paste și pizza, dar nu se îngrașă, este faptul că aceștia mănâncă variante cu statul subțire de aluat de pizza.

”Și atunci, dacă are multe legume peste, dacă este combinată corect, dacă mai este o salată lângă, rămâne ceva sănătos, pentru că e doar atât. Nu mai mănâncă altă pâine, își controlează porțiile și fac mișcare.

În momentul în care controlăm porțiile și avem grijă, căci noi trebuie să mâncăm în fapt cam 50-55% carbohidrați, important este de unde îi luăm, să luăm multe legume și să luăm cereale integrale. Contează și cantitatea, dar și orele.

Principiile dietei mediteraneene se bazează, de fapt, pe ce făceau grecii, prin anii '50-'60, când prin zona cretană erau ceva mai sărăcuți.

Acolo nu aveau atât de multă carne, și mâncau mai multe legume, vegetale și pește, că era mai ușor. Modelul mediteraneean se bazează și pe controlul porțiilor: mâncăm din toate, dar în cantități micuțe”, a mai spus medicul Anca Hâncu.

5 efecte incredibile ale consumului zilnic de legume. De ce nu trebuie să lipsească din meniu

Toată lumea, cu mic, cu mare, trebuie să consume legume în mod constant, zi de zi. De altfel, acestea sunt baza unei alimentații sănătoase, fiind bogate în nutrienți, sărace în calorii.

Mai mult, numeroși cercetători au dovedit faptul că o dietă bogată în legume ajută la scăderea riscului apariției de afeciuni cronice cum sunt obezitatea, diabetul de tip 2, bolile de inimă sau bolile metabolice.

Legumele scad riscul bolilor de inimă

Un meniu bogat în legume poate să scadă presiunea arterială și sp ducă la reducerea riscului de boli de inimă și de accident vascular cerebral. Numeroase cercetări au arătat că o astfel de dietă ajută la îmbunătățirea sănătății inimii.

Astfel, unul dintre cele mai mari studii, notează EatThis, a raportat că persoanele care consumă multe verdețuri (spanac, salată verde, ardei gras) au un risc semnificativ mai mic de boli de inimă. Pe acest principiu funcționează dieta DASH, care prevede 4-5 porții de legume pe zi. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Rubarba și beneficiile sale. Conține 25% din necesarul de vitamina K, luptătoarea împotriva demenței   

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.